Interviu cu Dl Pano Bakalli, Preşedintele Fundației “Nicolae Iorga” din Saranda

Domnule Bakalli, care este dupaă Dvs. situația aromânilor din Albania la ora actuală?

P. BAKALLI. “Situația minorității aromâne în Albania, precum ca și în întreaga zonă unde este răspândită în Balcani, este a unei populații care, în toate dificultățile sale, caracterul de asimilare nu i-a fost departe.

Dar, minoritatea aromână din Albania nu este lăsată fără un stat. Aromânii locuiesc în Albania, dar au și propria lor țara mama, România. Atât în ​​Albania, cât și în toate popoarele din Balcani, populația aromână a supraviețuit pericolului asimilării. În prezent, este un pericol real care duce la asimilare, lucru care necesită angajamentul multor structuri, al asociațiilore aromâne pentru a scăpa de calea asimilării.

Această minoritate este cea care, plecănd de la numărul și potențialul intelectual, justifică garanția identității în Constituție cunoscută și prin lege, ca minoritate în Albania.

Care este situația actuală a aromânilor din Albania?

2. Grupul de vârstă mijlocie care o cunoaște parțial limba dar nu o vorbește bine. De exemplu cum ar fi cei care astăzi locuiesc  în zonele urbane.

3. Grupul celor tineri care nu vorbesc aromâna. Pe lângă acestea, există și câțiva factori negativi care există din anii și mai ales din anii de după dictatură.

Problema aromânească este determinată și de beneficiul economic sau material, care nu a fost bine organizat, în așa fel încât generația tânără să o învețe mai bine limba și prin intervenția statului în care trăiesc, să o învețe în școli ca să nu fie asimilată.

Opinia solidă ar trebui să fie ghidată de gândire, de posibilitatea democrației europeane, pe baza convențiilor și a documentelor privind drepturile omului. Astăzi aromânii locuiesc în: Corcea, Tirana, Elbasan, Lushnje, Divjaka, Vlora, Selenice, Pogradec, Librazhd, Berat, Voskopoja, Drenova, Boboshtica, Gjirokastra, Saranda, Kavaja, Durres, Fier, Delvina, Përmet, Kolonjë, Frashër etc. În ceea ce privește situația aromânilor de astăzi, merită menționată existența a asociațiilor aromâne din Albania: Liga Aromânilor din Albania, Uniunea Aromânilor din Albania și Fundația Aromână „Nicolae Jorga”.

Astăzi aromânii sunt recunoscuți ca minoritate; au biserica lor în Corcea, Biserica „Sfântul Sotir”. Ei își desfășoară evenimentele, festivalurile și cultura ”. 

Ce credeți dvs că ar trebui făcut mai bine pentru comunitatea aromână? 

P. BAKALLI. “În primul rând, ar trebui să se lucreze pentru predarea idiomului matern aromân, în special copiilor și tinerilor. Tinerii ar trebui să învețe parțial limba maternă, să scoată la evidență istoria tradițiilor, religia creștină a culturii aromâne și cel macedo-aromân.

Pe teritoriul Albaniei și în străinătate, evenimentele ar trebui să se desfasoare în limba aromână.

De asemenea, ar trebui să pregătim cât mai mulți preoți în limba aromână, pentru că in ziua de astăzi există o singură biserică în Corcea.

Să învețe limba aromână în școlile primare paralel cu limba albaneză.

Trebuie să avem în vedere că mulți ani în urmă în anii ´13 și în anii conducerii Regelui Zog existau 17 școli primare și două licee. În toată Albania unde se află comunitatea, statul albanez în care trăim astăzi și unde platim taxe, sa permite colaborarea culturală, religioasă, artistică și sportivă. Chiar si mai bine cu țara mamă, România și cu diaspora aromână din întreaga lume. România ar trebui ca țară mamă să recunoască și să acorde cetățenia română acestei minorități care este astăzi în Albania.

Biserica creștină ortodoxă aromână este sub Biserica ortodoxă autocefală albaneză, care ar trebui să-i ofere asistență financiară pentru construirea și repararea bisericilor aromâne, în special în zona din Moscopole. Studentii aromâni care au studiat in universitățile din România trebuie sa fie un factor pentru a răspândi limba și cultura aromână, pentru a deveni factori pentru publicarea cărților, ziarelor și revistelor în limba aromână, pentru a merge pe urmele strămoșilor lor.

Înființarea ansamblelor artistice aromâne și oferirea spectacolelor în Albania și în strainatate pentru a transmite cultura lor. Diverse evenimente organizate cu toate asociațiile similare care oferă experiențele lor pentru ca aromânii să fie consolidați și mai cunoscuți. Data de 10 mai sa fie recunoscută ca „Ziua Națională a Aromânilor”.

După aprobarea legii minorităților, aromânii au fost factorizați ca minoritate, au fost recunoscuți de lege și acesta este un lucru foarte bun. Acum depinde de noi, de asociațiile, structurile minorității aromâne să ne organizăm și să cunoaștem bine această lege, astfel încât drepturile acestei minorități să fie dobândite la fel ca drepturile altor minorități. Supraviețuirea minorității sta întotdeauna in unificarea aromânilor fiind recunoscuți de lege ca o minoritate a parte, asimilarea nu va fi așa cum a fost înainte, lucrând împreună putem obtine tot ceea ce ne oferă legea minorităților. Lucrând la toate aceste direcții menționate mai sus, nu vom rămâne fără limba maternă, identitatea, istoria, credința religioasă și cultura spirituală materială aromână”. 

Domnule Bakalli, care este activitatea fundației pe care o conduceți, Fundația „N. Jorga”?

P. BAKALLI. “Fundaţia Culturală Aromână “Nicolae Iorga” din Saranda a fost înființată în urmă cu mulți ani în districtul Saranda și funcționează în partea de sudul Albaniei pentru colectarea arhivelor culturale aromâne, identificarea lor, cunoașterea culturii în diferite zone în funcționarea și dezvoltarea locurilor în care trăiesc aromânii. 

Activitătie se desfașoara în direcția acestei personalități românești și mondiala. Una dintre activitățile principale a fost negocierea între Institutul Cultural Român și Municipalitatea Saranda pentru inaugurarea bustului marelui istoric Nicolae Iorga la Saranda.  Jorga”, Bustul lui  Papa LLAMBRO Ballamaçi din Korça va fi plasat în curând. De asemenea, în curând se va ține un simpozion despre Eminescu.  Fundaţia a organizat diferite evenimente pe care le-a desfășurat în acordarea diferitelor diplome pentru contribuții culturale la recunoașterea și dezvoltarea tradițiilor aromâne.

Un alt eveniment este organizarea unui simpozion științific privind prima gramatică științifică scrisă cu litere latine în limba aromână. Deci, este vorba de aromână lui Bojaxhiu, limba vorbită de strămoșii noștri în anii 1750 și multe alte evenimente. Fundația “Iorga” va deveni mai activă în inaugurarea valorilor acestei personalități, activităților cu aromânii și în curând vom promova o personalitate renumită pentru munca și contribuția sa. Acesta este Dl. Jovan Dimitrescu care a fost  primul primar al municipiului din Saranda în 1933. anul acesta este cea de-a 100-a aniversare a municipiului Saranda.

 

Fundația „Iorga” va organiza în curând o întâlnire la Vlora și Selenica cu toți factorii reali și care contribuie, cu personalitățile aromâne pentru a vedea situația îndeaproape. De exemplu, pentru educația elevilor din scolile generale, despre care comunitatea este mai concentrată și în cel mai scurt timp vom deschide o școală în Selenica, zona in care munca atât pentru contribuții, cât și pentru resursele umane, profesionale și educaționale se consolideaza. Vreau să îi mulțumesc profesorului Andon Kristo, un om excelent, care lucrează timp de 30 de ani, scriind, publicând,  ajutându-i pe cei mai tineri, neobosit, calm, cu munca sa alții primesc laude, modest ca un excelent diplomat. Unde nu-l poți găsi pe Andon!

 

Este regretabil că tinerii nu lucrează ca el! Ați auzit prieteni și frați aromâni, tineri, întrebați cum pregăteste Andon programul de știri în limba aromână pe RTSH de 5 ori pe săptămână?

El în fiecare zi spune că vrem să avem tineri, unul sau doi, dar să vină, să învețe, așa că fac apel la toți tinerii să ia lucrurile în mâinile lor.Pe măsură ce Andon colaborează cu Fundația noastră, ii luăm părerea,  el ne motivează. El este prezent peste tot în fiecare eveniment și este astăzi cel mai bun cunoscător al limbii aromâne și al limbii române.

 

În ceea ce privește tradițiile și obiceiurile, acestea trebuie moștenite prin învățarea limbi pentru ca așa se respectă comunitatea. Deci ești mai obiectiv, mai direct ca aromân, vreau să spun că nu poți fi președinte sau secretar al unei asociații, când nu știi limba! Comunitatea ar trebui să o privească acest subiect cu fanatism, pentru că nu ai cum să ceri altora, dacă tu insuți nu știi să comunici”!

Vă mulțumesc!