Născut în Korça pe 13 ianuarie 1871, fiul lui Ilo Grameno și Lina Mitko a fost educat în orașul său natal și în 1885 a emigrat în România. La București s-a alăturat mișcării naționale albaneze, unde în 1889 a fost ales secretar al asociației „Drita”.
Mediul românesc a fost foarte important în crearea spiritului Renașterii Naționale Albaneze. În primii ani ai secolului XX, mișcarea culturală a albanezilor din România s-a dezvoltat în continuare. „Școala normală” a societății „Drita” a fost deschisă la București în 1892, care a fost subvenționată de statul român. Patriotul Nikola Naço a obținut sprijinul înaltelor sfere sociale și intelectuale românești pentru deschiderea acestei școli. Patriotul publicist Mihal Grameno, a fost unul dintre primii elevi ai școlii N. Naço din București, urmat de alți elevi care au trecut prin această școală, precum Ibrahim Themo, Thoma Avram, Jashar Erebara , Dervish Hima, Aleks Stavre Drenova, Kristo Luarasi, Shahin Kolonja etc.
În acest moment, colonia albaneză din România era foarte mare, iar deschiderea unei școli albaneze era o cerință a vremii. Naço era director și cunoscutul academician Bogdan P. Hazhdeu, un bun cunoscător al limbii albaneze, a fost numit director pedagogic și științific. La școală au participat elevi albanezi, dar și români. Scopul societății era ca, după studii, studenții săi să fie trimiși ca profesori în patrie, precum și în coloniile albaneze din întreaga lume.
Activitatea publicistică a lui Mihal Grameno este împărțită în patru etape:
1) Prima etapă: creativitatea jurnalistică, care include perioada de timp a anilor 1905-1912, unde sunt concentrate mișcările pentru eliberarea națională
2) A doua etapă: include scrieri jurnalistice din anii 1913-1920, a căror axă este problema păstrării integrității teritoriale a statului albanez și cea a recâștigării independenței pierdute în timpul ocupării armatelor în război din Primul Război Mondial.
3) A treia etapă: include activitatea jurnalistică din 1921-1924, în centrul căreia este tratat subiectul democratizării statului albanez și consolidării acestuia
4) A patra etapă: include scrierile jurnalistice din anii 1925-1930, timp în care Grameno pune bazele literaturii documentare și a scrierii de memorii cu redactarea și pregătirea pentru publicarea volumului „Răscoala albaneză”.
