Vârâ 20 km di Curceau, pi unâ cali ashtâratâ cu asfalt, anda tretsi pit dzeani, ti dutsi Moscopuli. Ninti tsi s-ti duts la aestu câsibâ vecju, di pi dzeanea dit soni s-veadi ea: Moscopolea, isturia pirifanâ a armanjlor, tora njicuratâ, viechiatâ, ma di pi atsa dzeanâ s-vedi shi un hotel mari, nou, sculat di un armân di Curceau. Aestu hotel easti adârat aproapea cu architectura a câsibâlu vecl’iu. Tut di pi aestâ dzeanâ s-ved Bisertli al Sâmtu Nicola, ali Stâ-Mârii, ancâ di nastânga nsus pi altâ dzeanâ ascumt tu pâdurea di dzadi easti mânâstirul al Sâmtu Prodrom. Di cara di aprochi ma mult vedz câ livâdzli di pi dzenili di nclo di câsibâ cu mushuteatsa tsi aru, pit mârdzinjli a lor ar stoguri di cheatri, multi, multi……  Aesti sânt arâmasâturli a casilor, ali Academii, ali tipodrafii, a biseritslor tsi tora nu sânt mâ.

Di unâoarâ, atsilor tsi ar aleaptâ poezia al Nicolae Velo „Moscopolea”, lâ l’in tu minti aesti versuri tsi tsâ ntramurâ inima shi tut trupul: 

Az Moscopolea its pare

ca virnu murmintu mare !

 mârmuri frimte-aclo s-ved nicâ

sh-inima tsi si dinicâ

cându trets di u mutreshti

sh-fârâ s-vrei its vine s-greshti:

„Doamne tsi lâiets au faptâ,

di armânil’i-ahite-au traptâ?”

Pi dupu atsa tsi spuni preftul Toma Samara, di la biserca Sâmtu Nicola di Moscopuli, aclo azâ bâneadzâ vârâ 100 di fumel”i di cai vârâ 70 di nâsi sânt armânj, shi aici niscânts sânt di moscopoleanjl’iâ vecl’i ancâ alants sânt vinits dit alti hori, ca Shipsca, Grabuva, icâ armânj tsi dupunarâ aclo când curmarâ bana a lor di numadz. Di aici di soni easti bunâoarâ shi preftul armân Toma Samara, cai fatsi liturghia pi limba arbinisheascâ shi armâneascâ.

Ma aesti 70 di fumel’i  nu sta tuts aclo. Tiniramea   sânt dush tu emigratsion, ma multsjâ tu Gârtsie, ancâ când ar mesul di vacantsâ l’in aclo la printsjâ a lor, la casa atsa vechea, iu ar shi locul  cai easti domena a lor. Mults di atsel’i tsi ar puteari adarâ shi casi neali, ica fac ricontrucsinoul  a casilor vecl’i.  L’in sh-niscânts tsi sta pit câsibadzjâ dit Arbinishii, shi adarâ casi nu ti bânari tut chirolu ma mash ti vacantsâ.

Ti  riconstrucsionul a bisertslor, nu s-fatsi vâ lucr mari. Agiutarea l’ini di la un fondatsion Frantsez, cai poati s-facâ ndau ndridzer. Ma vrem sâ spunem ca ari ninga oaminj slaghi cai baga mâna di asparg iconjli, picturili murali, li furâ iconjli mult afilisiti.

Mults oaminj  s-uhtedzâ anda dzâcu: „Mârtii s-nu bagâ mâna statul pi aisti afiliser!”  Ma si shti câ cu uhtari nu s-tsân bisertsli shi alanti afiliser ali Moscopuli. 

Ti 50 di anj târcuts tu dictaturâ  nu s-bâgâ mâna ti ndridzeari, ma multi di biserts si asparsirâ la revulotsionul cultural di 1967.

Ia aestâ easti Moscopolea di azâ !

Elbasan, 05.10.2004 Andon Hristo

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.