În perioada 7–8 octombrie 2026, la Tirana, Albania, are loc conferința științifică internațională „Material Heritage, Generations and Collective Memory”, dedicată relației dintre patrimoniul material, memoria colectivă și modul în care experiențele trecutului sunt transmise de la o generație la alta. Evenimentul este organizat de Institutul pentru Studierea Crimelor și Consecințelor Comunismului din Albania, în colaborare cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Conferința se desfășoară la Tirana International Hotel, sala Consortium, Tirana, Albania. Conferința reunește cercetători și specialiști din mai multe țări, care analizează moștenirea materială lăsată de regimurile comuniste și semnificațiile pe care aceasta le dobândește în societățile contemporane. Dezbaterile se concentrează asupra unor teme precum monumentele, memorialele și muzeele, dar și asupra proceselor de justiție de tranziție, a rolului educației în transmiterea memoriei istorice și a fenomenului de nostalgie față de trecutul comunist. În acest context, patrimoniul nu este privit doar ca o colecție de obiecte și spații conservate, ci și ca un instrument prin care societățile își construiesc, negociază și transmit memoria trecutului. În programul deschiderii conferinței a fost prevăzută intervenția lui Florin-Daniel Șandru, președintele executiv al IICCMER, care a reprezentat instituția română în cadrul sesiunii inaugurale. Contribuția IICCMER la programul științific al conferinței a continuat printr-o serie de comunicări dedicate unor aspecte distincte ale patrimoniului comunist din România. Bogdan Preda va prezenta o analiză consacrată moștenirii materiale a restricțiilor de mobilitate în România comunistă, aducând în discuție urmele materiale și implicațiile sociale ale politicilor care au limitat libertatea de circulație în perioada regimului comunist. Cristian Dumitrescu va aborda tema transformării locuirii socialiste în patrimoniu urban, printr-o analiză comparativă a trei cvartale staliniste din București, construite în perioada 1954–1959. Comunicarea urmărește modul în care spațiile urbane create în contextul politic și social al comunismului sunt reinterpretate și integrate astăzi în patrimoniul orașului. La rândul său, Luciana Jinga va prezenta o comunicare despre patrimoniul digital și urmele materiale ale violenței de stat în România comunistă, explorând modalitățile prin care documentele, obiectele și alte forme de materialitate pot contribui la conservarea și înțelegerea memoriei represiunii. Totodată, Luciana Jinga va modera sesiunea „The Future of Communist Heritage”, dedicată perspectivelor asupra viitorului patrimoniului comunist. Prin tematica abordată, conferința de la Tirana propune o reflecție asupra felului în care societățile postcomuniste se raportează la propriul trecut și asupra rolului patrimoniului în acest proces. De la monumente și cartiere de locuințe până la arhive și patrimoniul digital, urmele materiale ale comunismului continuă să influențeze memoria colectivă și dialogul dintre generații.
