Acesta este un an dedicat lui Constantin Brâncuși. Brâncuși este una dintre figurile esențiale ale sculpturii moderne. Brâncuși s-a născut la 19 februarie 1876, în Hobița, Gorj, într-o familie de țărani. A crescut într-un mediu rural în care lemnul și meșteșugurile tradiționale aveau un rol important. Încă din copilărie era atras de cioplit și își confecționa singur obiecte din lemn. Această legătură cu lemnul și cu formele simple avea să rămână foarte importantă pentru arta lui. A studiat la Școala de Arte și Meserii din Craiova, apoi la Școala de Belle-Arte din București. În tinerețe a plecat din România și, după un drum dificil, a ajuns în Paris în 1904. Parisul de la începutul secolului XX era unul dintre marile centre artistice ale lumii. Brâncuși a intrat în contact cu artiștii avangardei și, pentru scurt timp, a lucrat în atelierul celebrului sculptor Auguste Rodin. Dar aici se întâmplă ceva foarte important: Brâncuși a decis să plece după aproximativ o lună. Nu voia să devină un imitator al lui Rodin. Voia să-și găsească propriul limbaj artistic. De aici începe, într-un fel, adevărata lui aventură artistică. Brâncuși a început să renunțe la reprezentarea realistă a oamenilor și animalelor. În loc să copieze ceea ce vedea, încerca să surprindă esența lucrurilor. De aceea, sculpturile sale au forme foarte simple, netede și uneori aproape abstracte. Printre operele sale celebre se numără: Sărutul (The Kiss), Muza adormită, Domnișoara Pogany, Pasărea în văzduh (Bird in Space), Coloana fără sfârșit, Poarta Sărutului, Masa Tăcerii

Muzeul de Artă Modernă din New York subliniază că Brâncuși nu urmărea neapărat ca o sculptură să semene cu subiectul ei, ci să-i sugereze esența. Deși și-a petrecut cea mai mare parte a vieții adulte la Paris, România a rămas importantă pentru el. În Târgu Jiu, între 1937 și 1938, a creat ansamblul monumental format din: Masa Tăcerii → Aleea Scaunelor → Poarta Sărutului → Coloana fără Sfârșit. Este una dintre cele mai impresionante creații ale sale și un exemplu în care sculptura nu mai este doar un obiect izolat, ci devine un spațiu întreg pe care îl parcurgi. Brâncuși a rămas la Paris până la moartea sa, în 1957. Atelierul său era extrem de important pentru el: acolo locuia, lucra și își expunea sculpturile. Nu considera operele sale simple obiecte separate, ci le vedea împreună cu soclurile, spațiul dintre ele, lumina și modul în care erau așezate. A murit la Paris la vârsta de 81 de ani. Un lucru foarte frumos este că Brâncuși a lăsat Franței atelierul și operele din el. Astăzi, Atelierul Brâncuși este considerat o parte importantă a patrimoniului său artistic.