Ieri, Comisia Europeană a aprobat raportul său anual privind Albania, iar eu tocmai i l-am înmânat prim-ministrului. Astăzi i l-am prezentat Președintelui și îl voi prezenta și Parlamentului. În zilele următoare, îl voi transmite ministrului pentru Europa și Afaceri Externe, societății civile și mediului de afaceri. Raportul este public, astfel încât toți albanezii să îl poată citi.
Mesajul său este simplu: Albania a făcut progrese.
Domnule prim-ministru, acest lucru reflectă o muncă cu adevărat susținută din partea guvernului dumneavoastră și a echipei dumneavoastră de negociere, precum și un angajament constant față de parcursul european. Toate capitolele de negociere au fost deschise, iar patru dintre ele au fost închise provizoriu.
Continuarea acestui parcurs necesită eforturi suplimentare.
În ceea ce privește justiția, corupția și criminalitatea organizată, raportul consemnează progrese importante. SPAK a continuat să demonstreze independență și să obțină rezultate în lupta împotriva criminalității organizate și a corupției la nivel înalt. Aceste eforturi trebuie să continue, deoarece corupția rămâne o provocare reală. Acesta este motivul pentru care este atât de important să se continue activitatea și în domeniul prevenirii corupției.
Orice reformă și inițiativă legislativă viitoare trebuie să se bazeze pe reforma justiției din 2016, pentru a proteja și consolida în continuare funcționarea eficientă a sistemului judiciar, inclusiv investigarea și urmărirea penală a cazurilor de corupție la nivel înalt.
În ceea ce privește democrația, raportul evidențiază un climat profund polarizat, o supraveghere parlamentară limitată asupra guvernului și lipsa unor consultări publice substanțiale. Reforma electorală este urgentă pentru a pune în aplicare recomandările OSCE/ODIHR. Acest lucru necesită un proces incluziv, care să depășească limitele celor două partide principale, reprezentate în mod egal în comisia parlamentară specială pentru reforma electorală.
În ceea ce privește drepturile fundamentale, noile legi privind egalitatea de gen și violența împotriva femeilor reprezintă pași cu adevărat pozitivi. Acum, cadrul juridic menit să protejeze aceste drepturi, precum și toate celelalte drepturi fundamentale, trebuie aplicat în practică.
În ceea ce privește libertatea presei, defăimarea a fost dezincriminată doar parțial. Este un pas în direcția corectă, dar nu suficient. Finanțarea mass-mediei rămâne netransparentă. O reformă cuprinzătoare a sectorului media, care să abordeze toate deficiențele identificate, este încă în așteptare. Relatările privind utilizarea disproporționată a forței de către poliție împotriva jurnaliștilor trebuie tratate cu prioritate.
În ceea ce privește mediul, progresele au fost limitate. Raportul constată că modificările din 2024 aduse legii privind ariile protejate și prelungirile repetate ale legii privind investițiile strategice au condus la o deteriorare a protecției naturii. Dispozițiile incompatibile trebuie abrogate, iar proiectele de amploare, inclusiv cel planificat la Zvërnec, vor fi evaluate în raport cu standardele Uniunii Europene.
Și tocmai preocupările legate de mediu au declanșat demonstrațiile pașnice care au început la sfârșitul lunii mai. Ulterior, protestul s-a transformat într-o mișcare mai amplă, care a solicitat transparență, responsabilitate, eforturi de combatere a corupției și o bună guvernare.
Protestul pașnic face parte din viața democratică. Violența nu își are locul în acest cadru, iar orice reacție la violență trebuie să rămână proporțională și legală. Nemulțumirile trebuie soluționate printr-un dialog autentic, iar instituțiile democratice au datoria de a crea spațiul necesar pentru ca acest dialog să aibă loc.
Ieri, Albania a primit, de asemenea, o foaie de parcurs pentru aderare. Aceasta nu introduce condiții noi și nu oferă scurtături. Ea reflectă obiectivul asumat de Albania de a încheia negocierile până la sfârșitul anului 2027, iar atingerea acestui obiectiv depinde de reforme și de rezultate concrete. Viteza nu poate fi obținută în detrimentul calității și al incluziunii. Prin urmare, reformele necesită consultări autentice și dezbateri deschise în Parlament, aceasta fiind responsabilitatea tuturor forțelor politice din Albania.
Aspirația de a adera la Uniunea Europeană este o alegere făcută de albanezi și le aparține tuturor: guvernului, opoziției, societății civile și comunităților locale.
În cele din urmă, aceste reforme nu au ca scop să fie pe placul Bruxelles-ului, ci urmăresc construirea unei societăți puternice, incluzive și democratice, pregătite să se alăture celei mai mari uniuni de democrații din lume.
Aș dori să închei așa cum am început: Albania a făcut progrese, dar încă nu am ajuns la capătul drumului. Uniunea Europeană va continua să sprijine fiecare pas de-a lungul acestui parcurs.
