Spaţiul Schengen reprezintă o realizare istorică şi un reper important al unităţii şi solidarităţii statelor membre în Uniunea Europeană, o expresie elocventă a valorilor fundamentale care stau la baza construcţiei europene. Aderarea României la Spaţiul Schengen este, pentru România, atât un drept cât şi o obligaţie: un drept ce decurge din calitatea de stat membru al Uniunii Europene, dar şi o obligatie izvorâtă din însuşi Actul de Aderare la Uniunea Europeană. Aderarea României la Spaţiul Schengen se constituie totodată într-un proces complex, etapizat, al cărui scop este îndeplinirea standardelor tehnice, legislative şi operaţionale, care să permită în final luarea deciziei de ridicare a controalelor la frontierele interne maritime, aeriene şi terestre. Până în prezent România a parcurs cu succes toate etapele tehnice necesare. Evaluarea celor şapte domenii de interes (cooperare poliţienească, protecţia datelor, consulate, frontiere maritime, frontiere aeriene, frontiere terestre, SIS/SIRENE) a concluzionat că România îndeplineşte condiţiile de aderare la Spaţiul Schengen. Finalizarea procesului de aderare la Spaţiul Schengen este supusă deciziei unanime a statelor membre, la nivelul Consiliului Uniunii Europene. În prezent România aplică toate dispoziţiilor acquisului Schengen cu o contribuţie semnificativă la securitatea Spaţiului Schengen, gestionând cu responsabilitate şi eficienţă peste 2000 de km de frontieră externă a Uniunii Europene. Începând cu data de 31 martie 2024, ca urmare a Deciziei Consiliului nr. 210 din data de 04 ianuarie 2024, România a eliminat controalele de frontieră la frontierele interne aeriene și maritime. Următoarea etapă este eliminarea controalelor de frontieră la frontierele interne terestre. În contextul provocărilor de securitate actuale, finalizarea cât mai urgentă a procesului de aderare a României la Spaţiul Schengen apare ca o necesitate, o expresie a încrederii în valorile europene dar mai ales un plus de securitate pentru cetăţenii europeni.
