I
Am vinit năpoi la căsăbăulu namsa di punţ muşaţ,
iu am tricut fără cărteari, tu isihi, dulţeosea ñicuriţ,
ni agiucam cu soţl’i a ñei pănă pri ascăpătataţ,
păn indzeam la arrău Devoll s-ni spălam hăriţiţ.
Mi cărscui troară, cum crească fidăñl’i năi,
ñ-armasărăt tu suflitu a ñeu voi muşaţili dzăl’i,
ti aţea vi ascutru din ahăndaua iu stăteţ, cu dimindăi,
ma eali s-ţănu ăndupurati pri ună-lantă ca a lor dzăñ.
Li imagineascu cu fantasia a mea aţeali apreasi dzăli,
oh, măratulu, căt mi ari loată doru tă muşeatăli eali,
iu hiţ voi scunchi soţ ş-soaţi, muşeatuşi ca dzăni
ţi astăz vi strig cu mar dor, noapti-dzuă nicăpăseri,
ţi s-algaţ cu zghileari şi giucări fără di frixiră,
ţi s-imneaţ anda s-purtaţ vreaerăli di nibitisiri!
II
Ş-căţe ti voi, ma nu poţ s-ñă yiñ di năpoi ñicuriţ,
ma di la ahăndaua al măratulu suflit a ñeu apreasu ca foc,
ti yisescu ca atumţea, ţi ni aduneam nifricuşiţ
şi giucam airă di airă, şi pădz di pădz tuţ noi stog.
A lea fetuşă, cai şti căt ori vineam şi tini ti căftai,
aco iu ai bănat cu fumel’ia a ta dit mult chiro,
şi păn năpoi ti adunai, om di om tă tini îľi u întrăbai,
lăcărăl’ caldi di pi dauli făţ mi spălară ca vărsitor.
Ţi ñi-s-apreasi haraua mari pisti punţ muşaţ,
cănd ti adunai ninga ună oară a lea featiţă di a mea ñicuriţ,
di nău ñ-li inghiaş vrutăli dzăl’ din ţierl’i cureaţ
şi ti aţea ti mutreascu cu dor, ale featiţ di ñicuriţ,
voi yiurtisitli dzăli tricuti la giucări vi strig eu,
şi aruşinea îľi u arunc hima sum hărţl’ ca fărfăliţ!
Di: Ligor Thano