I

Am vinit năpoi la căsăbăulu namsa di punţ muşaţ,

iu am tricut fără cărteari, tu isihi, dulţeosea ñicuriţ,

ni agiucam cu soţl’i a ñei pănă pri ascăpătataţ,

păn indzeam la arrău Devoll s-ni spălam hăriţiţ.

Mi cărscui troară, cum crească fidăñl’i năi,

ñ-armasărăt tu suflitu a ñeu voi muşaţili dzăl’i,

ti aţea vi ascutru din ahăndaua iu stăteţ, cu dimindăi,

ma eali s-ţănu ăndupurati pri ună-lantă ca a lor dzăñ.

Li imagineascu cu fantasia a mea aţeali apreasi dzăli,

oh, măratulu, căt mi ari loată doru tă muşeatăli eali,

iu hiţ voi scunchi soţ ş-soaţi, muşeatuşi ca dzăni

ţi astăz vi strig cu mar dor, noapti-dzuă nicăpăseri,

ţi s-algaţ cu zghileari şi giucări fără di frixiră,

ţi s-imneaţ anda s-purtaţ vreaerăli di nibitisiri!

II

Ş-căţe ti voi, ma nu poţ s-ñă yiñ di năpoi ñicuriţ,

ma di la ahăndaua al măratulu suflit a ñeu apreasu ca foc,

ti yisescu ca atumţea, ţi ni aduneam nifricuşiţ

şi giucam airă di airă, şi pădz di pădz tuţ noi stog.

A lea fetuşă, cai şti căt ori vineam şi tini ti căftai,

aco iu ai bănat cu fumel’ia a ta dit mult chiro,

şi păn năpoi ti adunai, om di om tă tini îľi u întrăbai,

lăcărăl’ caldi di pi dauli făţ mi spălară ca vărsitor.

Ţi ñi-s-apreasi haraua mari pisti punţ muşaţ,

cănd ti adunai ninga ună oară a lea featiţă di a mea ñicuriţ,

di nău ñ-li inghiaş vrutăli dzăl’ din ţierl’i cureaţ

şi ti aţea ti mutreascu cu dor, ale featiţ di ñicuriţ,

voi yiurtisitli dzăli tricuti la giucări vi strig eu,

şi aruşinea îľi u arunc hima sum hărţl’ ca fărfăliţ!

Di: Ligor Thano