Ună poemată dit volumu nău ți u etmusescu:

Tăxidipsira a mea

Ghivăsindalui stihurli pi armăna a poematloru a teali,

mi inãtusescu cu vetea a mea căţe ti cănăscui amneaț

ncăt multu ciundusit cu muşuteaţa ţi s- sălghescu dintră eli

nj-undzeaști ca añiorizmăli di lilici cărscuti n’munţ anealţ,

ñ-dăsfeși ti ninjicșora tãxidipsira ca stihurtor ăș mini,

ăș nicănăscută cu operli a teali pi mușeata armăneaști,

ți nj-ira ncljisă ăș ascumtă ca jaru apreasu sum chinuși

durnjiti ntru ahănda a suflitlui a meu s-inșea dilii1)

și inspiratu dit njiurizmosa a poeziljei a tea fără moarti,

alăi Costantin Belemaciu, ma maru poet ali arămănami,

anchisii cu pasionu și cu doru s-adaru a meali stihuri,

și ma aghunjisescu s-u agiungu tățitlu chirou chirdutu,

ți ni alăsă totilătar, apitrusitu ăș asimilativ sistem ți tricu

sumenji s-sămănăm veara a nvițarljei ali mușeata armănești!

Tirana, la 26.05.2008

De: Ligor Thano

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here