Ma u postedzu aistã scriturã ta s-ãveats tuts tsi ipotisii esti ti bãnãtorlji armãnj( tsi ari futa cãsãbãu) ali ashtiljri hoarã macã s-lji u usucã apã tsi lji da bani a ljei!
Grabuva – (fot. Nr.1)veacľi hoară armănească dit Arbinişia di astădz, ţi s-află tru sudu-estu dit regionlu a Grămşlui şi întru a dipunerľei a muntlui Valamari. Cănăscută ca ună cătichisită vleacľi, în a neamsiľei eti şi ari fută ună pulitie ţi agiumsi thimitoasa şi lilicisira a ľei întru isuşi chirou cu Muscopulea(sec. XVII-XVIII). Bănătorľi a ľei continueascu s-greascu pri armănească şi astădz. Eľă îľi ţănu ninga tradiţili a loru ti lucrara a lăniľei, lemlui, a cheatrului şi a zănăţiloru alanti, ca prefesionişti di-averu. După spunearli a auşaţilui ea s-bănea di pisti dausuti di famili, şi căt ori s-aspărdzea Moscopulea, s-umplea năpoi di ea. Băneara a bănătorloru a ľei s-organizea cu multu măhălăi încľimati dupăa pronumiloru. Aşiţ area: cănutolarľi, buzolarľi, veruşlarľi, bardholarľi, nişkolarľi, catolarľi, tololarľi(incă pritañiľi), kotolarľi, truşolarľi, ghiocolarľi, maralarľi(incă ndinolarľi), gugiolarľi, cuciolarľi, paciolarľi, piolarľi, stefolarľi, paciolarľi, sotirlarľi, goriţaľi, thanolarľi ect. Horea s-împarţ di a treloru arăi: a Duşlui, a Valamariľei şi di ma ñclu a Belului. Pisti eľi s-întreţi cu punţi di chetru(cu chemer), ţi sunt şi astădz. Treli Punţ incă punta a Duşlui(doi bazorelevi fot. Nr.5) şi aţea di Neamsea suntu rănit, încăt Puntea a Gurľei esti năpoi împroastă (fot. nr.4). Vleacľoasa s-spuni cu pisti ţinţpărdzaţ di bisearţi {şi di eli împroasti suntu dau: 1. Catedrala a Yinicoliľei (fot. Nr.2); 2. Biserca Ambăr incă a Stăviniriľei(fot. Nr.3) şi alantăli sunt răniti, ca: 1. San-Costadinlu ; 2. ali-Iorghi, incă biserca di la Cruţă ect.(ahănt ţinea mintti spusitorlu, V.Vito)}, cu punţăli(trei), moarăli(şasi), dăştealăli(trei), şărăli(dau), cu sculii nga më të vjetrat( nënti area pri greţeaşti şi dupë a indipendeţiľei pri arbiniseaşti şi rumăneşti păn la 1939-ţľei), şoţoasi a zănăţiloru şi băneari ca di pultie. Bănătorľi a ľei sunt tuţ criştiñ, ortodoxi. Di cum spunu ma auşeaţiľi întru ea s-fiţea păzari, ună oară tru siptămănă(ñercura). Din a soiloru a grabovianloru au inşt oamñă cănăscuţ tru Arbinişi şi aľiura: tru Rumanii, Andrea Şaguna, Andrea Şaguna hiľiu di părinţ grabuveañ, episcoplu a Transilvaniľei( sec. XIX); tru Arbinişii, pictorľi grabuveañ fraţiľi Cetiri(Patru = Katro) ţi au zugrafat pist ună ñiľi di biserţi dit Curceaua, Vălarda, Avlona, Muzechea păn tru Ñoxa şi ma cănăscutlu di năş area Ioan Cetrirlu( sec. XIX). Cu aişţi zugrafăñ s-încľisi tradiţia a zugrafirjei a afresclui tru Arbinişii; Prefesorlu a Universitetlui di Tirana şeflu a Catedriľei Electronic, di cu formira a ľei, niagărşitlu Nicola Bardhi ect. Lupseaşti s-şti că grabuveñiľi suntu contributor ca mastri ti scularea a casilor, a palăţilor, a fabriţilor şi combinaţiloru tru întreagă Arbinişii: cu nănti şi după a Doľei Alumti a Lumiľei. Astădz Grabuva s-băneadzi di pisti şasidzăţ di casi, tuţ arămăñ. Esti sculat un hotelu turisticu dit donulu Todi Buzo ţi s-frecuentaşti mulţ turişti di-tu Arbinişii şi xeñi (fot. Nr.6). Ti aistă cătichisită vleacľi a armăñilor ari ti spuneari multu, ma autorlu vi rocumandeaşti s-citiţ cărţli a lui, “Boaţi ţi strigă” şi “În aumbrigrei munţ”, iu vi s-îľi u apucaţ curozitetlu avăoastru.
U scoasi capulu prota lilici cu mãndrei
Încãt astãdz ea esti hiptã întreagua tru tãţita a agãrşimiľei
şi dipi tuti pãrţľ ocľilij ţi mutreascu gumãrãdzili a ľei,
di niaştipteaţ prota lilici îľi u scoasi capulu cu mãndrei,
ca hãbãrtora cã di nãu vi s-yiniadz muşteaţa a Greaviľei,
cu hoteluri iu vi s-oaspiteascu tourişţ di-tu tutã lumea,
cã Dumnidzãu ľi ari hãrdzit cazuri di cama buni a ľei,
s-cãpseascu arãhati pi-tu iarni cu înyilicira a neauľei,
ma şi tru veari ningã şopori cãnd cãldurea s-ľi aridea.
Aşiţ vi s-îngãrvãseascu una dipi alanta vilurli muşeaţ,
di vlecľiľ bãnãtor a ľei arispãndiţ di multu chiroi di la ea,
ţi ma s-tornu ti priimnari cu speranţã cã suntu disputeaţ,
cã ca astumţea cu hãrţimi vi s-ľi u-încľimãm di nãu,
liliciea ţi creaşti thamoasã neamsea a munţiloru analţ,
adreat muşeaţ di mãñiľi a grãvãñoţloru cu dorulu a tãu!…
De LIGOR THANO
Tirana, la 22.11.2010
