Pe 21 ianuarie Ziarul „Adevărul” a publicat  un articol dedicat cartii lui Kadare, apărută la Editura Humanitas, în traducerea lui Marius Dobrescu. 

Este vorba despre cartea „Dimineţi la Café Rostand” care se găseşte in librării incepând de la data 18 ianuarie. 

Ziarul  cunoscut a publicat, în premieră, un fragment din această carte.  

Urmăriti in continuare o parte din articolul apărut saptămăna trecută: 

“Mai presus de toate, „Dimineţi la Café Rostand” este o declaraţie de iubire faţă de Paris, Parisul visat în anii tinereţii, la Tirana sau la Moscova, şi Parisul real, unde Ismail Kadare a creat o mare parte a operei sale, şi în acelaşi timp o profesiune de credinţă a scriitorului albanez, francez, european.  

Volum de memorii şi reflecţii asupra unor subiecte care ţin atât de viaţa reală şi de biografia subiectivă a scriitorului, cât şi de procesul de creaţie. Descoperirea oraşului e o temă predilectă, volumul debutând chiar cu evocarea primei vizite la Paris a lui Ismail Kadare, la începutul anilor 1970. Împărţindu-şi timpul între Tirana şi Paris în ultimele decenii, scriitorul şi-a făcut un ritual zilnic al vieţii sale pariziene, dimineţile petrecute la Café Rostand, având în faţă Jardin du Luxembourg. Ele sunt catalizatorul acestor texte care evocă experienţele sale la Tirana şi Moscova, prieteniile literare şi iubirile de tinereţe într-o Albanie apăsătoare şi cenuşie, dar şi Premiul Nobel, Academia Franceză, tragedia greacă sau Macbeth, deambulările pe străzile Parisului sau întâlnirile cu personalităţi din lumea literară şi artistică.

Ismail Kadare s-a născut la Gjirokastra, în Albania, pe 28 ianuarie 1936. A absolvit filologia la Tirana şi şi-a continuat studiile la Institutul de Literatură Maxim Gorki din Moscova. A debutat la 18 ani cu un volum de poezie, Inspiraţii juvenile, căruia îi urmează în 1957 un al doilea, Visări. Trecerea la proză o face în 1963 cu romanul Generalul armatei moarte (Humanitas Fiction, 2020), care-i aduce notorietatea internaţională. În anii următori publică romane şi numeroase volume de povestiri, dobândind o reputaţie greu de egalat în lumea literară: Cetatea (1970), Mesagerii ploii (1970; Humanitas Fiction, 2010), Cronică în piatră. Vremea nebuniei (1971; Humanitas Fiction, 2012), O capitală în noiembrie (1974), Amurgul zeilor stepei (1976; Humanitas Fiction, 2009), Iarna marii însingurări (1977), Aprilie spulberat (1978), Podul cu trei arce (1978; Humanitas Fiction, 2015), Firida Ruşinii (1978; Humanitas Fiction, 2016), Palatul Viselor (1981; Humanitas Fiction, 2007), roman interzis de regimul lui Enver Hodja, Concert la sfârşitul toamnei (1988). În 1990 Kadare primeşte azil politic în Franţa şi până în 2001 locuieşte la Paris, perioadă în care îi apar romanele: Piramida (1991), Umbra (1994; Humanitas Fiction, 2008, 2015), Spiritus (1996; Humanitas Fiction, 2012), Florile îngheţate din martie (2000). În 2001 Kadare se întoarce în Albania. Continuă să scrie romane care se bucură de succes: Fiica lui Agamemnon (2003), Succesorul (2003), Vremea nebuniei (2005; Humanitas Fiction, 2012), Accidentul (2008; Humanitas Fiction, 2011), Cina blestemată (2009; Humanitas Fiction, 2013), Păpuşa (2015; Humanitas Fiction, 2018). Firmanul orb (Humanitas Fiction, 2017) conţine cinci dintre nuvelele sale istorice, iar Călăreţul cu şoim (Humanitas Fiction, 2020) – patru nuvele investigând absurdul totalitar. Kadare este şi autorul unor eseuri şi scrieri memorialistice cum ar fi Dimineţi la Café Rostand (2014; Humanitas Fiction, 2021). A fost recompensat cu numeroase premii şi distincţii literare, printre care primul Man Booker International Prize (2005) şi Jerusalem Prize (2015). În 2016, statul francez i-a conferit Legiunea de Onoare, în grad de Comandor. Opera sa, nominalizată frecvent la Premiul Nobel, este tradusă în peste 40 de ţări”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.