Recent, în colecția “Anansi. World Fiction” editura “Pandora M” a fost publicată cartea lui Lea Ypi “Liberă.Un copil și o țară la sfârșitul istoriei”. Cartea a fost tradusă în limba română de Bertha Savu. Volumul de memorialistică a fost tradus în peste douăzeci de limbi și s-a bucurat de o primire internațională entuziastă, fiind distins cu RSL Ondaatje Prize 2022 și finalist al Baillie Gifford Prize și Costa Prize for Memoir and Biography. Autoarea Lea Ypi a fost desemnată în 2022 unul dintre cei mai buni zece gânditori din lume de revista britanică Prospect și una dintre cele mai importante personalități culturale de Frankfurter Allgemeine Zeitung. Născută în Albania a părăsit țara natală în 1997, înainte de a împlini 18 ani. A plecat în Italia cu o bursă de studii, pe care a obținut-o datorită rezultatelor excelente la liceu. Se va întoarce din când în când în Albania, păstrând legăturile cu țara sa natală, dar trăind departe de granițele acesteia. După ce a studiat filozofie și literatură la Roma, la Universitatea Sapienza, și-a continuat studiile la Institutul Universitar European din Florența, unde și-a luat doctoratul în filozofie. Apoi, în calitate de lector și cercetător invitat, a fost invitată la Sorbona, Frankfurt, Berlin și apoi la Oxford, unde a primit un premiu important pentru munca sa postdoctorală. În prezent, predă Teoria politică la London School of Economics and Political Science, precum și la Australian National University, unde este profesor onorific. Potrivit Casei de Editura “Având drept protagonistă o fetiță precoce de 11 ani din Republica Socialistă Albania, Pionier al Patriei, “Liberă” explorează relația dintre libertate și speranță prin intermediul limbajului poetic, o narațiune elegantă din punct de vedere stilistic și adesea copleșitoare la nivel emoțional.
Eroina de doar 11 ani a volumului de memorii devine peste noapte martoră la dispariția celui mai dur și mai rezistent regim dictatorial comunist din lume: cel al lui Enver Hoxha, “Liberă” este o carte a maturizării în mijlocul prăbușirii comunismului. Cartea alternează vocea fetiței care credea în figura protectoare a Tătucului Stalin cu cea a profesoarei de marxism, care pune la îndoială „libertatea” adusă de capitalism. Deși albanezii se așteaptă ca dărâmarea statuilor lui Hoxha și Stalin să marcheze tranziția spre o societate liberă, democratică, anii ce urmează aduc cu ei privatizarea de tipul „terapiei de șoc”, imigrația masivă, inflația, jocurile piramidale, totul culminând cu un oribil război civil.
