Comunicat de presă

Organizatori:
Academia Română
Societatea de Cultură Macedo-Română

Deschiderea ședinței
– acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române
– acad. Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei Române
– acad. Nicolae Saramandu, președintele Societății de Cultură Macedo-Română

Comunicări
– Viorel Stănilă, Anul 1940 în istoria românilor
– Manuela Nevaci, Cercetări recente la macedoromânii din Dobrogea
– Adina Berciu-Drăghicescu, Personalități care au contribuit la stabilirea macedoromânilor în Dobrogea
– Emil Țîrcomnicu, Stabilirea macedoromânilor în Dobrogea (1879-1940)

Pe 26 octombrie 2025 se împlinesc o sută de ani (1925-2025) de la sosirea din Balcani a primului vapor cu macedoromâni în Țara Mamă, România.

De-a lungul timpului, macedoromânii au venit constant în spațiul românesc. Prezența macedoromânilor în Dobrogea este atestată încă din anul 1880.

Aromânii s-au stabilit, în mod organizat, în Dobrogea între cele două războaie mondiale, în fostele judeţe Durostor şi Caliacra (în prezent, în Bulgaria), de unde, în urma schimbului de populaţie dintre România şi Bulgaria din 1940, au fost strămutați în judeţele Tulcea şi Constanţa. Aici îi găsim şi în prezent pe cei mai mulţi dintre ei; unii au părăsit Dobrogea, aşezându-se în diferite localităţi din ţară, constituind, uneori, grupuri numeroase.

Un moment de referință s-a consemnat la 13 iunie 1925, când guvernul României, condus de I.C. Brătianu, a aprobat – la solicitarea unei delegații de macedoromâni proveniți din țările balcanice – stabilirea a 1500 de familii în Cadrilater, teritoriu care, la acea vreme, făcea parte din România.

Macedoromânii – aromânii și meglenoromânii – păstrează forme vechi de civilizaţie și de grai, punând în evidenţă legătura dintre românii nord-dunăreni şi cei sud-dunăreni.

RELATED ARTICLESMORE FROM AUTHOR