Ziua Limbii Române, 31 august 2025

Proiectul din acest an întitulat “Înființarea claselor aromâne în regiunea Sqepur, Berat” derulat de Fondacioni HM Tirana a continuat cu promovarea la Fieri.  Evenimentul a avut loc la Hotel “Fieri” pe 31 august 2025 de la ora 10.30. De asemenea Fieri a găzduit o nouă ediție a Zilei Limbii Române, eveniment care a celebrat comunitatea locală a vorbitorilor de aromână și de română prin momente de excepție. Organizatorii au invitat cântăreți binecunoscuți, membrii ai comunitatii aromâne precum domnul Sokrat Koreta, Mihal Gerveni, Nasi Bregova, Agathi Koreta si Loni Bida. Domnii Gerveni, Koreta, Bregova din regiunile Mekat, Skrofotine din localitatea Vlora care au participat si la Festivalul National de Folclor din Gjirokastra din 2023. De asemenea prezenți la eveniment au fost si cântăreți din grupul aromân din satul Sqepur, Berat îndrumat de domnul Lluka Këri. Manifestarea a adus împreună aromâni locuitori ai orașului, foști studenți în România etc. La eveniment a participat și Insarcinatul pentru Afaceri al Ambasadei României la Tirana domnul Alin Barbu căruia dorim sa-i multumim pe această cale. Domnul Barbu a adresat celor prezenți un cuvant de salut cu ocazia marcării Zilei Limbii Române.  “Tin sa subliniez faptul ca angajamentul statului roman de a proteja în continuare, toate formele de expresie ale limbii române si ale culturii noastre nationale. Tin să subliniez faptul că acest angajament nu a fost niciodată schimbat, fapt reflectat in continuitatea politicilor dedicate românilor din jurul României, o constantă a politicii externe românesti încă de la fondarea ministerului modern al afacerilor externe, în anul 1862. Aromânii si dialectul vorbit de fratii nostri au consituit un element important al acestor politici” a spus domnul Barbu. Ziua Limbii Române reprezintă nu doar un eveniment ci și o punte de legătură culturală importantă. Ieri, aromânii au ales să se adune în jurul limbii si folclorului aromân. Promovarea proiectului “Înființarea claselor aromâne în regiunea Sqepur, Berat” se desfășoară si la Tv Locala “4+” din Lushnje. Acest post de televiziune particulară sprijin proiectul pe toatele canalele pe care le are la dispozitie: pe radio, web, tv, retele sociale. Televiziunea 4+ va transmite timp de 60 de zile reclama proiectului cu mai multe spoturi publicitare pe zi. Pentru o mai bună vizibilitate a proiectului la materialele de promovare sunt încluse: afişuri/invitaţie/ banner web/ spoturi radio sau TV/comunicat de presă. Prin proiect au fost achizitionate și costume traditionale aromanesti pentru fete și baieti. Prezentarea proiectului a fost realizată de catre Dna E.Binjaku.  Au  luat cuvantul: Dl. Lluka Këri din Sqepur, învatator de aromâna la proiect și Dl- Julis Binjaku redactorul cartilor in aromâna: “Carti cu spuneri râmânesti”, volumul 2 si “Jocuri pentru minte”. Absolventa liceului “Flatrat e Dijes” din Fieri  Alina Zonja a primit o diplomă din partea Asociatiei Fondacioni HM pentru întreaga sa activitate în promovarea valorilor aromâne in cadrul proiectelor desfasurate de a lungul anilor. Tinerele și susținătoarele ai activităților organizate de Fundatie studenta Alina Zonja și eleva Darlin Dimo au pus în evidență capacitatea de exprimare orală în limba română si in dialectul aromân alături de abilitățile acestora interpretative.  Doamna Marie Caci a citit  cateva versuri în aromâna scrise de autorul Adalbert GYURIS.  Evenimentul a urmat de un cocktail. Dorim să precizăm că acest proiect se realizează cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, căruia dorim să-i mulțumim și pe această cale.  Aromânii din Albania caută să-și cultive propriile valori într-un mediu diferit, contribuind activ la societatea albaneză, dar in același timp păstrând tradițiile, obiceiurile, valorile moștenite din generatii. De cele mai multe ori aromâna rămâne limitată la spațiul familiei, la întâlnirile comunitare.  Zi de zi – la școala, locul de muncă sau în relațiile sociale – comunitatea foloseste limba albaneza. Această realitate face ca aromâna să fie uneori percepută ca o limbă a rădăcinilor și a legăturii cu părinții și bunicii. Astfel, aromâna este nu doar un mijloc de comunicare, ci și un simbol al apartenenței și al continuității identitare pentru comunitatea aromână din Albania.