Homaju ti prof. Nasho Jorgaqi, ti activitetu a lui ca scritor shi cu studierli a lui ti culturã arbinusheasã, ma shi ti arnãnjilji, tsi lji apartieni shi orighinã a lui ca armãn excelent. Semnu; Dupu cãftara alu Santa Al Djika poati s-u vedz la paguna al Vasil Nasaj. Icã caftu tu guglu pi nuna Nasho Jorgaqi. Tinjisiri gratë! ARMÃN-VLAHI LA CONGRESLU NATSIONAL DI TRIESTE, – MARTSU 1913. (Afirmã cu “giumitati di boatsi!). Sum flambura ali Arbinishie libirã, cu furnjia a 100 di ani di Independentsã. prof. Nasho Jorgaqi Comunitatea armano-vlahã ditu Arbinishie easti unã parti nidispãrtsãt ditu istoria alishtei vãsilii. Ligãturile a lui cu populu arbines furã shi suntu ahãt strãmte cãt aproapea esti ashtearsã tsido sinor dintru elji cu un-a km antuu. Armãno-vlahlji au futã tutuna un factor di emantsipari shi apuituiri shi datãndalui tru arasta ma bunã un exemplu a vitalitatiljei ali bani shi a culturãljei ãn peninsula totna mintitã. Un fenomen ca Moscopuli esti multi mplin-achicãsitu contributu a aromãno-vlahiloru la istoria shi cultura arbinisheascã s-veadi cã esti limpidã ninga dintru perioada Renashteriljei a noastrã natsionalã. Esti nãnalu s-adutsemu aminti cã pionierlu a ljei, Naum Vechilharxhi, ari futã un armano-vlah. Aistã esti furnjia tsi dupã declararea a Independentsljei, di prota oarã s-ashtãrã tu nivel natsional problema a diadunbãnarljei shi a diadunlucarljei fraternãTu martu a anlui 1913-ts s-adunã la Trieste Cuvendul Natsional Arbishesc cãnãscutu ca Congreslu a Triestiljei. Atsia lorã parti pisti 150-ts delegats dintru ti crahinili ali Arbinishii shi pãrãstisits dit coloniuri arbinishestsi. Parti ashtilui Congresu furã ãsh un parei armãno-vlah, cu dreeptu shi daturã di delegari ca tuts alantsilji Namisa di participanții tu cuvendu s-alidzea figuri prialeapti a iminariljei a noastrã natsionalã, ca F. Konica dhe F. Noli, H. Mosi dhe N. Ivanaj, Asdreni dhe Z. Skiroi, F. Draga dhe B. Daklani, P. Evangjeli dhe Dh. Mole shi altsi. Congresu u hãrãstusi shi pretendentilu a scmnului dit atseu chiro Gjon Kastrioti Scanderbeg Marchizu di Auleta. Parlamentul arbines s-strigã ta s-lji fits ea confruntari piricljul tsi fuvitrsea statlu nãu shi integritatea teritorialã ali Arbinishii Armãno-Vllehlji s-arãdãsirã1) diunãoarã fãrã frãndziri tu bratslu a fratsiloru a loru arbinesh. Ti atsea .nu esti arastea, tsi tu arada a dzuãljei dit patru puncti a congreslui, a duljia, dupã ashtljei dicreara ali Arbinishie etnicã s-bãgã problema armãno-vlah. Aistu problemi, disgãrvãst ma largu, ca s-dzãc cã tora tsi Arbinishia s-thimiljiusii, armãno-vlahlji tsi bãnedzu nãuntrulu shi la periferia a ljei, nu singur u hãrãstusescu frãtseashti ma tsi esti ma important, u ahtisescu shi suntu apufãsits s-bãbmnedzu tu atatulu libertat arbines. Ti aistu scupo maru avea vãnitt delegats di armãno-vlahilji di Arbinishii,. dintru visurli sinurtoari a Gãrtsiljei ãsh a Machediniljei, ãsh Rumanii shi pãnã la amãno-vlahilji arbinesh di la SUA-i. Putem s-anãfirsem numili a nãscãntsloru delegats armãno-vlahi, ca Epaminondã shi Foti Ballamaci, Dr. Shundi, Vasili Diamanti, Vasili Dogani, Mihal Lehova, etsc. Tru frãmtea a Comitetlui di Aushi a Congreslu s-aleapsi reprezentantu armeno-vlahlu, pãrintili Foti Ballamaci. Participarea a loru la aistã adunare politicã fu activã, demonstrãnda ashi un analtã simasie a responsabilitatiljei trã yinitorulu a patridãljei anostrã comunu. Culmu a ljei ea u agiumsi la zboarlu tsi tãnu aco Printslu Albert Gjika, vinit ditu Romãnia. El vrea s-arãdisea tu bratslu alumtãtoru ti unã Arbinãshii liberã shi indipendintã. . Printslu Ghica, dupã tsi declarã cã “guveru romãn, ta s-lji da indueari a culturiljei a arbinisheascã, va s-dishcljidã sculii pi arbineasa”, dzãsi cu boatsi vãrtoasã cã “nacã vremu s-him dupã-yinitor tunjisits al Scãnderbelu, lipseashti s-lom armatli ti unã Arbinishii tu atseali patru vilaeti”. Nanisa di hãrãcopi entuziastel a participantsalor, el u bitisi zborlu a lui: – “ti agiucartuchengeara aku astilui scupo analtu, lipseascu flamburi, tufechi shi fushechi”. Avocatlu Mihal Lahova , shef-redactor a ziariljei “Atdheu”, tsi s-tipusea tu Romãnii, hãrãsindalui Congreslu, sculã analtu contributsia a arbineshiiloru, tsi alumta a loru eroicã agiutarã poporuri din Balcani trã liberarea natsionalã. Publicistlu Vasil Diamanti, tru numa a armãno-vlahiloru ditu locãrli di sinuru cu Gãrtsia, gri ti ndrepturli etnitsi tsi lipseashti s-hãrseascã tru statlu arbines. Delegatlu ditu America, dr.Patajo, greashti ti nevouljia a frãtsãljiei namisa di armãno-vlahiljii shi a arbineshiloru. Dr. Shundi, vãnitu di la Bucureshti, tu discutuara a Lui mãrturiseashti ti marea simasie tsi u au romãnilji andicra di arbineshiljii. El dzãsi: – ” Puterli Marili lipseashti s-agiutã Armãno-vlahiljii anoshtsã s-hibã units sum flambura-arbinusheascã”. Congreslu tu sonlu aprovã unã rezolutsie driptatã ali Conferintsi a Ambasadoriloru di Londra, pritu tsi, tru numa a tutuloru arbineshiiloru di atseali trei pisturri shi a tutuloru provintsiiloru ali Arbinshnie, ãsh ca di armãno-vlahiloru, cãftã a cancelariiloru europeni ducweea nanãparti armatli xeani shi dizvoltare liberã a statlui arbines arãspãndit tru atseali patru vilaeti. Congreslu di Trieste fu, ntrã altili, unã manifestari vãrtoasã a fratsillei arbineso-armãno-vlahiloru, a nãdiiloru ta s-bãneadzã shi s-lucreadzã deadunu tru conditsii nãi…, tru sinferlu shi trã bunlu comun. Unã ahtari tsãnraeri purtatic ira unã indari di camanclo a diadunbãnarljei al arbineshiloru cu armãno-vlahilji dintru secoli. Goalashi poati s-hibã achicãsit shi exighisit haraua shi apofasea tsi s-manifestã tu aestã adunari tutnatsionalã ta s-bãnedz tu un stat liber, sum flambura ali Arbineshii. Anilji tsi vinirã u spusirã cama ghini besa, vrearea shi tinjia pi tsi armãno-vlahilji shi arbineshilji hãrãniea ãsh hãrnescu un trã alantu. La yiurtisira julibelu di suta-anji a Independentsãlei, esto arastea ma buna ti s-evocãm shi s-tinjisim ãsh contributulu tsi dedirã armãno-vlahilji din Arbinishii ti cauza a patridljei anostrã comunã nu singur ntru clipuri critsi a istoriljei anostrã, ma sh-ti progresira, emanciparea shi prosperitatea a societatiljei arbinusheascã. Cãtse armãno-vlahilji ãn gheneral suntu, ashi cum u descrieashti un proeminent antropolog gherman, “Oaminji di anãltsime shi diparte”. tipusit pi 15.11 2012. di Eliona Lata SecOL

Arumanizat di: Ligor Thano

RELATED ARTICLESMORE FROM AUTHOR