Pi cali un fumeľǎ ari viḑut un picurar și lu ntrǎbǎ cum easti unǎ ḑuǎ cu oiľi.  Picuraru ḑǎsi: –  Lǎna di oi s-ľa veara. Oili li tundem noi. Lǎna aţea laea u pǎrţǎm di alba. Ti loari lǎna, noi u bâgǎm tu saţi larḑǎ și lunḑǎ. Lucrǎm multu nopţi amânat și ḑua cǎrund. Nâ faţem cu sǎdori și nâ aguñiusim ta s-nu nâ arucurâm. Ma nu ni aguñiusim astumsina, chirem. Lucru ţǎ da și foame, ta aţa mǎcǎm un ou și unǎ cupǎ di lapti ta s-nâ tracâ foamea. Ma feţim așǎ, va su ţǎnem trupul sǎnǎtos. Trupul esti lișoaru și va sâ ti veagǎ tu ţido lucru. Va s-ești  lișoarǎ și va s-fuḑi pi mâl’eau di ḑeaditi.