Asdreni a fost un mare poet, publicist și patriot albanez, care și-a petrecut o bună perioadă din viață în România. În satul Drenovë din Korça, există un muzeu care a fost interesant de vizitat în ultimii ani. La acest muzeu în Drenova, sunt păstrate unele dintre materialele sale. În Drenova, în satul la care s-a născut, Asdreni a trăit până la 14 ani și apoi s-a stabilit la București unde era o mare comunitate de albanezi, majoritatea din Korça. Acolo și-a desfășurat toată activitatea lui literară, politică și patriotică având în același timp o lungă viață creativă care a durat aproximativ patruzeci de ani. Satul Drenova numără și un număr de patrioți, artiști etc. reflectat în acest muzeu care este întreținut de primarul satului Vangjel Nasi, care spune că colectează materiale pentru a le reflecta în noul Muzeu care se așteaptă să fie construit. „Jurământul pe steag” și alte poezii cu inspirație patriotică au jucat un rol semnificativ în întărirea conștiinței naționale în ajunul și după Declarația de Independență și în perioada de consolidare a statului albanez. Asdreni a fost un mare poet, publicist și patriot albanez, care și-a petrecut o bună perioadă din viață în România. Tânărul Asdreni a început să lucreze în București și mai apoi și-a continuat studiile, inclusiv la Facultatea de Științe Politice a Universității. În anul 1889 el a fondat, împreună cu alți colegi, Cercul Studenților Albanezi (Qarku i studentëvet shqiptarë), care avea să devină în martie 1902 Societatea Speranța (Shpresa). Deși în 1899 Asdreni a vizitat Korça – pentru prima dată în calitate de adult – el a revenit la București, considerând România casa lui de acum. În anul 1906, poetul a devenit președinte al filialei bucureștene a Societății Dija (Cunoașterea), fondată de albanezii din Viena. Asdreni a publicat poezii și articole în presa locală română: în 1904 apăruseră nouăzeci și nouă de poeme grupate sub titlul Rreze dielli (Raze de soare), dedicate lui Skanderbeg. În anul independenței Albaniei, 1912, Asdreni a publicat celebra poezie Hymni i Flamurit, al cărui text, pus pe muzica lui Ciprian Porumbescu, a devenit imnul național al statului independent albanez. Tot în anul 1912, la București a apărut volumul de poezii Ëndrra (dh)e lotë (Vise și lacrimi), care s-a bucurat de aprecierea criticii din România și Albania. Cel mai important volum al lui Asdreni este însă Psallme murgu (Psalmi de călugăr), apărut în anul 1930 în București considerat un veritabil punct de cotitură în istoria literaturii albaneze.
