Duruts armãnnj shj arrnãntsi di Afbinishhii shii di iutsido tsi hhits prishindescu cu multu respectu!.. Hiu amintat la 16 di Agustu 1944 la Greava di nsus (Grabova), ma cănăscuta hoarea arămănă ali Arbinişii. Tu anu 1970 am bitisit facultatea di limbă şi literară la Tirana, am lucreat dzaţi añ ofiţer militar. Mi mutară di aclo, ca om nibindisit şi cu ideii liberali. Am lucrat dascal pi sculii cănăscuti tu reghionulu şi căsăbăulu Ñocas, ma nclo tu capitala Tirana. Cu intrarea ali democraţii, la anu 1991, s-organiză şuţata “Arămăñiľi dit Albania”. Tu aistu chirou mi cunuscui cu cărţ di autorľi clasiţ pi armâna. Pi aisti cărţ şi cu conlucrarea ti limba armână, ma ahoria cu revista „Fraţia”, agiumşu su nveţu limba cu citeari şi scriari, dupu dixionari cum al Papahagi aşi şi al Tiberius Cunia. Limba u ştieam di cu ñicurami, ama nu ştieam yramili şi multu zboari ta s-espiriam ţi aveam tu sflitlu printre poemi şi prozi păna la romau. Achixindalui zori mari ti editarii shi publicari a cãrtsloru pi armãna mindui s-spunu activitetulu a njeu letraresc ca poet shi scritor armãn. Eu u am nchhisit multu ccrjndu scriieara. Nãnti pi arbineasa dintrã tinãrai di 17-ts di enj. Cu aistu pasion ti scriari bitisisi shi faculteta ti limba shi literatura arbinisheascã la 1970-ljia. Ashits indã activitetulu a njeu pi arbinesa pãn tu intrara ali democratsii shj cu conlaborara cu gazeta , “Frația” tsi u scutea pi armãna sutsata “Armãnjilji di Albania” ahiurhii s-nvets ca autidjdactu scrieara shi cãntara ali musheata pisgj musheati armãneashtsa anoastrã. Fotisitu dit creatsili al autorlji clasits ca Ckstandjn Belemace, Costa Guli shj autorlji armãnj conteporanj ãsh cãtse n mini u achicãseam cã durnjea di cãnd stihurli pi armãnan, ma shi temi di romanj nchisii s-scotu tu ljnjinã cãrtsili a meali. Ãntãnja carti tsi editaj u titulai “BOATSI TSI STDJGÔ icã pi arbineasa “Zëra që thërraskn”. Tu aistã carti adunai 170-ts di poezij pi armãna shj arrbineasa ãmpãrtsãti pi trei capituli Tu ãntãnju poeziili tsi cu fotisira shi fãrurisira poeticã spunu cu doru visurli musheats ãsh seenjirj vescljii a ljei cu toponimurj arãneasshtsi. Ncãt tuh capitulu a doilui sãntu adjnati poezii liritsi tsi dãzvãlescu achicãsirli shj dertili du poetu armãb.Tu capitulu a treklui sãntu adjnati nãscãnti baladi shk poemi tj oamnn alepts a Grabuvjljei.
Dupã sditai a doiljja carti nah cu puezii pi dau limbi: armăneashti shi arbiniseashtj cu tjtjl “PURIPSIRA(SUPRABÃNARI)” icã “MBIJETESA”.pi afbjneasa di cama agumtj. Mo cilistsira ti puripsiri a armeñiloru di Arbinişii şi achixirili, derturi suflitseastsj a poetlui armnănu di ază cu ãmbãnaflj cj tuti hăliuri a poplu armănescu ditră aistă teară. Dupã ashtlor dau cãrts cu poezji inshii dininti a cititorloru armâñ cu romanu nou „NAMISA DI MUNŢ AUMBRIGREI”. Icã pi arbinesa “MES MALESH HJJERËNDË” Tema ashtlui romanu esti străbănarea a fumel’iloru armâni di Greva, tu chiroulu di Dauala Polimă Mondială. Di ună parti zorili, ţi didea polima şi di alantă parti zorili, cu iarili aspăroasi pi aisti mărdzili muntuoasi, cu vimturi, cu furtuni, cu ploai şi neauă. Tu aistu chirou bănători s-bată şi azvingă. Bana treaţi şi pit vrearili, numţi, manifestâri a tradiţiloru, zaconili religiozi, nchirdisiti di la pap- stărpap. Dupã vãrnã chirou inshii dininti a cititorloru armâñ cu romanu nou “NIAGĂRŞITA” icã pi arbinesa “E PAHARUARA* Tema aistu romanj u loai dintru undzirli ămbănati di armăñiľi şi arbineşľi tu cătrăţa ali 1997-tiľei cănd a loru ľi cădzură durearăli, derturli a chirerľei ali avera a loru ntru firmurli piramidali şi di revoltira a mletlui cădzu, s-kifrămsi stalui ca vărnă carti pătrădzătă. Tu aistă căbăli nispusă s-forţă ma multu solidariteta a armăñiloru şi a fraţiloru arbineş ca tutuna tu diadunbănara lungă a loru tu istoria a patriaľei a loru. Ma eu indeaumi s-ljji publiicãscu cãrtsjlj a meali la Bibliotdca Virtualã Armãneascã alu Dina Trandu tutj: cum atseali editati, nieditati shi altãlii tu proces. Vidzutãndalui mãncara ali tradutsera pi arbinesa alh autoflji ma cãnãscuts a poeziljei armãneascã ca Constantin Belemace, Costa Gulj mi cilistjsii shj lji tradush aishts doi poets ta s-lji cãnoscu cicitorlji arbinesh. Tiaţea traduţera pri arbiniseaşti a poemiľei a lui “Numtă Arbinuşască”, “Gjnta armãneașcã” alu C. B., ma shi ali “Soneti” di C. G faţi şi adavdzi cunuşteara a arbineşiloru i cultura a aromăñiloru şi ti oaspăţoasea fratescă alu aţlor milleţ vlecľi a Balcanlui cu diadun băneara a loru ditu ñiľi di seculi. Austi creatsi lji adynai tu unw carti tsi u titulai “POEZU KLASIKE ARUMUNE”. Di nău aam editatw ybă cariti singyr pi aemăna tsi s-tituleashti “IMNARA A MEA POETICw”. Cu aistw carti am bitisita editara a poepuloru a meali pi armăna. Ntru aistă sunt părăstisiti daysută e shasi (206) di poezi lirici ți suntu inspireati dit achixiri a poetlu ntru ciilistisira a lui dit undzirirli mușeati, arali, ambari și hărăișitici a baniľei iu țido și ati bșneată. Ncljinda a spunerljei ma s-am sãntati shi cu yiurtusira alu Djmnidzãu s-li bitisescu shi niscãnti alti tsi lu an tj proces. Tora am tu process s-editescu shi ună dramă nau “AŞTIPTĂNDA ALI NUMIRI”, “NE PRITJE TE ENRIMIT ” Tu aistã dramã s-spuni străbănarea şi dramuli a fumel’iloru armăni di Arbinişii, tu chiroulu ali intrari a democraţil’ei plurală. Di ună parti zorili, ţi didea emigrara a armăñiloru diadun cu arbineşl’i ti ună bamă cama bună şi di alantă parti zorili, di aţeai ţi stătură şi giucară di la ţenturi urbani pit căsăbăi ma mari ică ti la metropolu.
