Speranța că anul viitor va aduce prosperitate și noroc, este ceea ce este sărbătorită în fiecare an la toate colțurile ale lumii. În diferite culturi, sărbătorile sunt diferite. Cum este sărbătorit Anul Nou de catre familiile aromâne din satul Mekat, din orasul Vlora?
Odată cu ajunul Anului Nou, anul vechi este lăsat în urmă și lumea se uita spre viitor. Dar în această sărbătoare colorată în care focurile de artificii fac parte din tradiție, într-o altă cultură sunt detaliile care fac diferența.
Unde mai bine putem descoperi această comoară culturală decât să întrebăm o bunică care are peste umăr de ani de zile și care ne deschide ușa cu un zâmbet care spune mult.
Această bunică povesteste pentru platforma ‘Arumun.com’ o parte de cultură transmisă de-a lungul generațiilor. Această tradiție de Anul Nou este menținută în viață de cei mai in vârsta, care rămân cu speranța că tinerii o vor urma cu aceeași mândrie. Bunica ne spune că cu mulți ani în urmă, de Anul Nou făceau o tava cu clătite din făină de porumb.
Și peste ea se puneau crucea, bani și o coroana cu pomi de vie pentru oi. Cel care avea să ia coroana de vie (în acea bucată, carei ii se spunea volită), acela era sa se ocupe de oile. Cel care a pus mana pe bani ar avea portofelul, iar cel care punea mana pe cruce, el era să se ocupe de religie. Aceste simboluri foarte puternice fac diferența de alții. S-au scris puține lucruri și uneori lumea nu cunoaste această parte din patrimoniu.
Dar bunica pe care am intervistat-o ne spune cu mare mândrie tradiția pe care au păstrat-o și pe care încearcă să o pastreze pentru a nu fi uitată. Astăzi generațiile se văd de ale lor și emigrația a avut o influență mare in diminuiera populatiei din zonă.
În calitate de reprezentantă a minorității aromâne, doamna ne-a stins curiozitatea cu privire la faptul că câți locuitori vorbesc astazi limba. „Cei care doresc, o vorbesc, dar cine mai învață astăzi limba? „Tinerii de exemplu nu știu deloc. Pentru că dacă limba ar fi fost predată cu ani în urmă în școli, ei ar ști-o astăzi.
La noi școala s-a format în limba albaneză și, prin urmare, ei nu știu. Fiica mea cand avea 6 ani a suferit de boli de rinichi și m-am dus cu ea la spital. Ea nu știa deloc albaneză și sora medicală i-a dat o cămașă ruptă. Fata mea i-a răspuns in aromăneste: „Nu vreau să port cămașa”. Sora medicală a nimerit sa fie si ea de etnie aromană și i-a răspuns tot in limba noastră „o sa iti dau eu o cămăsa”. În timp ce a fost la spital în perioada 3 decembrie – 3 februarie, fiica mea uitat-o pe limba aromană pentru că a învățat albaneză.
Ginerele meu vorbește limba astăzi pentru că mama sa i-a vorbit in limba noastră. Astăzi mamele le vorbesc in albaneză copiilor lor”, a spus doamna pentru ‘Arumun.com’.