Di totna numta la armânj iasti naima mari harau, câtse tu atsea oara s-bagâ thimeiu ti unâ nauâ taifa. Ti aestâ furnjii, ca s-âshi ândreagâ fumeaia, tuta soia shi pânâ tu soni tutâ dunjeaua, cilâstasea shi mutreau s-agiutâ di tuti părtsâli, s-iasâ lucurlu ghini shi tinjisit.
Sâmbâtâ searâ
La yrambo
Tutâ soia s-aduna la numtâ. Tuts oarâ “cu nkerdu sh-hareili”. Închisescu s-ia nunlu di acasâ (cara-s hibâ di largu, nunlu tradzi la unâ soi di a lui di-n hoarâ). Nunlu îlji ashteaptâ cu taifa shi soia lui shi lâ treatsi un mize shi unâ arâchii. Nuntarljii îlji cântâ a nunlui “Trei meshi tritsea, numta si aprukeada”(15) shi a nunâljei “Estâ-i nuna atsea bunai”(16). Cu tuts diadunu, inu la yrambo acasâ. Acatsâ si surseascâ yrambolu. Unlu di fârtats (cu mă sh-cu tatâ) lu surseashti yrambolu, shi alantsâ tuts cântâ “Ghini nâ vini birbelu”(20). Cu ilâca di surseari, fârtatslji trecu pi la tuts cu “Kernam tu bairaki”
Dupu tsi s-treatsi unâ arâkii, s-coasi hlambura. Nunlu adutsi furca di hlamburâadratâ dit unu lemnu îndreptu di cornu di 1,5-2m. Skiclu a hlamburâljei s-adarâ di 30-40cm, shi s-bagâ la 30-40 cm di capu. Pândza di hlamburâ u coasi soacra mari shi s-adarâ di 70/70 i 80/80cm, ditu pândzâ albâ. Hlambura s-coasi di nunlu (ma s-aibâ pârintsâljii tu banâ, ma-s nu, di un fârtatu cu ma si tatâ), cu hiru aroshu di hrisafi, di sumu crutsi. A hirlui nu i si adarâ nodu, ti ghini. Ma s-nu-i da di mânâ, nunlu iasti agiutatu di altu vârâ. La cuseari s-cântâ “Coase-arafte hlambura”(17). Pi skiclu a hlamburljei s-leagâ lilici mushati. Dupu tsi bitisescu, fârtatslji tsânu di hlamburâ shi u trecu pi di nâintea nuntarloru cari arucâ câti unu pâră pi ea. S-cântâ“Kernamu nune (nunâ, socru, lale, tetă etc) tu bairaki”(18) i că ”Ursea tini nune, arucâ tu hlamburâ”(19). Fârtatlu cari cusu, îlji da hlambura a nunlui cu skiclu na-ndreapta (ti ghini) shi îlji bashi mâna. Nunlu da câti unu pâră a fârtatsloru, shi dapoaia întsapă treili meari tu hlambură. Nunlu oarâ “cu nkerdu sh-hareili” (a lui i si oarâ “s-ai mâna mbaru”) shi iasi s-gioacâ hlambura. Numta ahurhi. Cându shedu împadi, nunlu acatsâ cânticlu “Naparti di Marea Lai”(10). Ma s-hibâ dit unâ hoarâ, yrambolu cu ma multsâ numtari s-hiumusescu unâ videari pânâ la nveasta , s-u veadâ, s-âlji treacâ dorlu. Aclo lâ si cântâ “Un gioni mushatu,mushatu”(21).
Dumânica tahina.
La ficioru shi la featâ di tahina s-bagâ lilicili tu keptu a numtarloru: na-ndreapta la nsurats shi na-stânga la ninsurats.
La nveastâ
Tu udălu a ljei, cându s-alâxeashti, a nveastâljei i si cântâ “Ia bagâ-tscumashlu,vedz ca cumu ts-undzeashti”(22).
La ficioru,
cându s-alâxeashti yrambolu, s-treatsi un hiru pitu stranji, s-bagâ unu pâră tu pâputsâ shi s-yixescu stranjili. S-cântâ “Shapti gionji, tuts nâ turlii”(6).
Hiritisearea yrambolui : alâxitu, yrambolu treatsi tu yuneau (câtâ datâ, iu s-bagâicoana), pi unâ nflucatâ albâ i aroshi, shi tutâ soia, ahurhindului cu nunjlji shi pârintsâlji îlji oarâ ti ghini (“s-bânedz, s-închirdâseshtsâ”) shi îlu mescu unu pâră. A nunlui, a pârintsâloru shi a lâlâńiloru, yrambolu lâ bashi mâna. S-cântâ“Herimati na dada(fendi,nunlu,lali etc)”(23). Di la dadâ-sa, yrambolu ia unâscafâ cu ifkii (ayeasmă), dit cari bea di trei ori, dit trei părtsâ, îshi fatsi crutsea câtrâ icoanâ shi închiseashti cu ndreptulu shi iasi din casâ. Di cara tricu praglu, yrambolu nu-s toarnâ fârâ nveastâ acasâ. Nafoarâ soia îlji cântâ ”Unâ oarâ t-unâetâ, ‘nkisi yrambo la nveasta”(24). Cându treatsi pritu uboru, dadâ-sa îlji vearsa dinâinti apâ shi îlji arucâ virdeatsâ shi lilici. Nuntarlji îlji cântâ “Tsi nji-u doru lea dado, doru, s-mi facu puljiu azbuirâtoru.”(25). Cara-s aibâ un frati munumnjeatu (faptu tu idyiulu mesu), yrambolu, nâinti ta-s fuga la nveasta, lu încljidi cu cljeaia tu unu udă la vitsinj shi unu di fârtats lu siligheashti di cara fudzi yrambolu (tutu ashi shi la featâ, cu unâ di surati). Fârtatslji shedu deadunu cu elu shi lu veaglji pânâ ljea nveasta. Tu uboru la tuti carotsâli Mercedes lâ si liga câti unâ ilâcâ shi pi atsea a yrangheadzâloru s-bâga iambula “yrambeaticâ”. Fârtatsljii au angâtanu s-nu agârsheascâ trastulu tu cari bagâ culaclu di alâxeari, unâ preaclji di pâputsâ shi unâpâltari di njelu.
Cu nunlu nâinti, cari dutsi hlambura, cuscârlji închisescu s-ljea nveasta. Tutâ calea ei cântâ di harauâ. Cându s-aproaki di casa nveastâljei, acatsâ cânticlu “Moi Marushe, nveastâ njicâ”(26), ”Marushe gurâ di njiari”(27). Pârintsâljii a featâljei shi tutâ soia îlji ashteaptâ tu uboru. Cându nunlu, cu hlambura tu mânâ, da s-intrâtu uboru, îndoi ficiri ma gionj di la nveasta îlji acatsa calea shi nu lu alasâ s-intrâpânâ nu “pâltescu” intrarea. Di cara intrâ, ficiorlji „furâ” hlambura a nunlui shi u ascundu.
Tu uboru cuscârljii cântâ “Unu lai puljiu azbuirâtoru”(28) shi “Tsi-amânashi, Iani-mu, ta-s-inji”(29), shi-s ghinuiescu cu soia a nveastâljei cari îlji ashteaptâarâdâpsits unu câti unu. Tu bitisitâ shadi nveasta cu dau surati. Tuts atsei ma mărlji u mescu cu câti unu pâră. S-oarâ “cu nkerdu sh-hareili”, ”s-înkirdâseascâ”. Dupu tsi nveasta ghinuiashti oaspitsljii, stoarnâ tu udălu a ljei. Yrambolu cu dolji fârtats intrâ ma nâpoi shi suntu bâgats la un measâ ahoryea.
Nveasta ashteaptâ tu unu udâ cu alti feati shi nveasti cari îlji cântâ ta si îlji hibâ ma lishoru ”Io-nj tsâ dzâshu, lea măle”(30), ”Io-nj tsâ dzâshu, lăi fende”(31). Ma si aibâ boatsi, nveasta lâ apândiseashti cu cânticlu “Soatsâ sh-voi surări, arigeai va vâ cadu”(32).
La masâ, nunlu shadi tu mesi, cu nuna na-ndreapta shi socurlu mari na-stânga. Lângâ socurlu mari, i câ dininti, shadi socurlu njicu cu soia lui. Dolji socri au lângâei pi masâ culaclu di alâxeari. Pi culacu, socurlu mari ari ashtirnutâ unâ ilâcâ shi pisuprâ unâ (ică trei, tsintsi) preaclji di pâputsâ ti fratslji i surărli a nveastâljei, unâpâltari di njelu, unâ scafâ fârâ coadâ shi unâ cunetâ di arâkii. Socurlu njicu ari idyili lucri, fârâ pâputsâ. Cafi unu di ei îshi toarnâ arâkii tu scafâ dit cuneta lui. Tuts di anvârliga cântâ di harau. Cu scafili tu mânâ, socârlji s-mutâ în cicioari (alantsâarmânu împadi), alâxescu scafili, oarâ cafi unu shi beau dolji încrutsiljeatu di trei ori tutâ arâkia..Dapoaia alasâ scafili, si shutsâ cu fatsa câtâ tu datâ, îshi facu crutsea, s-bashi unu cu alantu shi socurlu mari îlji da a socurlui njicu arâvoana, cari iasti unâ (ică trei, tsintsi, etc) pâradzâ di malâmâ (dublâ i mahmudei) cusuti pi unu baticu albu i aroshu(tora s-bagâ silivaru, nelu i alti giuvaericali, s-hibâ trei tuti). Socurlu njicu ia arâvoana, u da di barbâ (s-minduiashti tu atsea oarâ: câtu peru pi barbâ, ahâtâ prucukii), dzâtsi “s-hibâ hârlâticâ” shi u da a soacrâljei njicâcari oarâ shi ea shi u da di arali, shi dupu elji nica doi bârbats shi dau muljieri ditu soia loru. Ditu alti scafi bea ncrutsiljeatu nica dau preaclji di cuscri. Tu aestâ oarâs-cântâ “Nâ lilici aroshi”(1), ”Naparti di Marea Lai” (10), ”Tsinâ-nji-mi nica aestâ searâ”(33). Dupu aestâ s-alâxescu shi culatlji (cu pâputsâli shi pâltarea pi ei). Dau nveasti, di dauli părtsâ câti unâ, alâxescu culatslji, tricândului di trei ori pi suprâ culaclu di la yrambo.
Tutu aestu chiro, yrambolu cu fârtatslji ashteaptâ ncicioari pânâ ini soacra njicâ cuculaclu a yrambolui. Cându s-aproachi soacra, s-cântâ ”Nâpuits, nâpoi, nâpoi, s-veadâ soacra dzinirli”(34) Soacra adutsi shi lâ bagâ dinâinti culaclu a yrambolui, unâ tavâ cu plâtsinta yrambolui, unu tâyiuru cu pilafea yrambolui, unu cu dultsenj, unu cu poami shi unâ cunetâ di yinu îndultsitu. A treiloru soacra lâ da câti unâ lingurâ pi cari u bagâ tu gepea di pi cheptu. Unlu di fârtats veaglji shi alantu talji giumitati di culacu shi di plâtsintâ shi cu dultsenjili sh-cu poamili li bagâtu trastu s-li aibâ ti pi calea.
Soia a nveastâljei cântâ a yrambolui cântitsi di pezâ ca “O,lăi yrambo, tsi adrashi, tsi-s fârtatslji tsi bâgashi (40) , dapoaia “Ia mutritslu di pi nari…”. Soia yrambolui apândiseshti “ Ia mutrits-lu dupu keptu, pari că-i birbecu aleptu”
Nicuchirlji ahurhescu s-bagâ mâcărli pi masâ shi tu aestu chiro cuscârlji cântâ a soacrâljei njicâ “Nicukira casâljei”(35), ”O tini cuscră tinjisită”(36), a socârlui njicu ”Noi nu pândixeamu”(37) shi a doiloru “Noi, cuscri, tsi n-ancuscrămu”(38). Dupu aestâ, nunlu, mutâ unâ scafâ di arâkii, oarâ ti noaua preaclji, u agudeashti arâkia, shadi npadi, îshi fatsi crutsea shi ahurhescu s-mâcâcu tuts. Soia nveastâljei lâ cântâ a cuscrâloru “Mea cuscârľi shi-albili”(39).
La masâ, nunlu îlji caftâ a socurlui njicu (ma-s aibâ boatsi, ma-s nu, poati s-cântâaltu vârâ dit soi) s-acatsâ un cânticu. Socurlu njicu acatsâ, ti tinjia oaspitsloru, cânticlu “Ursits, ursits, voi oaspitsľi”(41) pi cari lu cântâ tuts. Tut ashi, nunlu îlji caftâ a socrului mari s-acatsâ un cântic. Ma-s nu aibâ boatsi, socurlu mari îlji pâlteashti a nunlui câtu s-akicâsirâ s-lu alasâ. Pânâ tu bitisitâ nuntarlji mâcâ, bea shi cântâ di harau. Tu soni ,soia nveastâei lâ strigâ a cuscârloru cânticlu “Cara mâcatu sh-cara biutu”(42) shi cuscârlji acatsâ cânticlu “Nu-nji ti-arâdi, featâńicâ”(43) tu duet cu soia nveastâei. Cu aestu cânticu masa s-bitisi shi s-iasi nafoarâ la coru.
Socurlu njicu scoati nveasta la coru. Dupu elu tutâ soia s-mârescu shi mescu nveasta atsea naua. S-cântâ cânticlu “Io-nji-mi mâreamu, Tana-li dadi”(44). S-gioacâ fârâ hlamburâ. Cuscârlji stau nanaparti. Dupu un kiro, dicara giucarâ tutâ soia a nveastâljei, nunlu, cari “pâlti” hlambura a ficiuritsloru tsi lji-u furarâ, iasi shi scoati nveasta shi yrambolu ncapu. Elu tradzi corlu cu hlambura tu mânâ. Dapoaia îlji scoati yrangheadzljii ncapu shi âlji meashti. Dupu elu tuts cuscârlji s-acatsâ ncoru. Cându giocâ yrambolu ncapu, s-cântâ “Un gioni mushatu, mushatu” (21). Cându gioacâ ncapu, yrambolu gioacâ cu câmbâloghjli (martsul) tu mânâ, iara nveasta cu mâna nyii.
Dupu aestâ aradâ, s-intrâ ncasâ shi s-fatsi hiritisearea yrangheadzloru. Yrambolu iasti dusu, cu fârtatslji dupu elu, tu marli udă, tu yuneau (câtâ datâ, iu s-tsâni icoana). S-adutsi aclo shi nveasta shi s-bagâ tu coltsulu di na-stânga yuneauljei. Yrambolu ari fârtatsji na-stânga shi na-ndreapta shi nica ndolji dit soia lui dianvârliga iara nveasta ari suratili cu ea. S-cantâ “Treatsi nveasta tu yuneau”(45). Tutâ soia nveastâljei, ahurhindului cu pârintsâlji, hiritisescu yrangheadzlji (prota nveasta, dapoaia yrambolu) shi îlji mescu. Yrangheadzlji lâ bashi mâna la tuts atsei ma tricutslji. Atsei ma njitslji di ei nu îlji mescu. Fârtatslji veaglji s-nu ia yrambolu vârâ pliscutâ di la vârâ ma durutu i ma shicâgiu. Cându s-hiritiseashti nveasta s-cantâ cânticlu “Herimati na socurlu (soacra, frati, sorâ, lali, tetâ, papu, maia,”(46) iara cându s-treatsi la yrambo s-cântâ “Nâpoits, nâpoi,nâpoi, s-veadâ socurlu (tutâ soia) dzinirli”(34).
Tu oara hiritisearâljei sâ scotu doarâli din casâ. Ficiurits di partea nveastâljei s-alinâpi câti vârâ hâraru cu doarâ shi nu s-dipunu pânâ tsi socurlu mari nu lâ da câti un pâră. Cuscârlji poartâ doarâli la carotsâ.
Di cara s-bitiseashti hiritisearea, soia nveastâljei îlji cântâ pi shicai a yrambolui “Ia-ts tâmbarea sh-ieshi nafoarâ, că ali Lenâ(numa nveastâljei.) nu-lji undzeshtsâ”(47). Yrambolu iasi nafoarâ cu soia lui, nveasta iasi dit yuneau shi s-dânâseashti tu mesea udălui. Aclo, nveastili (nu featili) îlji cântâ cânticlu “Hiu coaptâ ca hiumunicu”(54).
Tu uboru dinâintea ushâljei, socurlu mari cu nunlu lângâ elu shi cu cuscârlji tuts cântâ “Aidi-ahară, cama-ayońia”(48). Dit casâ, di pi pragu, soia ânveastâljei, cu socurlu njicu tu mesi, apândiseashti “S-sheadâ nveasta nica niheamâ că-shi iasti la mă sh-la fendi” pi yidghea boatsi. Cuscârljii grescu a socurlui njicu “Aidi frate cama ayonjea, că n-avemu cali diparti”. Soia apândiseashti iara tu idyea turlii. Cuscârlji cântâ iara “Aidi-ahară tsi-amânashi”(49) tu duet cu soia nveastâljei cari apândiseashti “Nji-amu shi fendi (dada, frati, sora ) nu-nj mi da”. Dapoaia “Tu flurii, flurii, arusă”(50), ”Nu-shi fu soarli,că-i cireaplu”(51).
Tu aestu chiro, ncasâ, soacra njicâ îlji da a nveastâljei unâ scafâ cu ifkii (ayeazmo), ditu cari bea di trei ori ditu trei locuri shi îshi fatsi crutsea di trei ori. Soia di anvârliga cântâ “Vini oara ca sâ-nj fugu”(52) shi “Di nâ sutâ di câlivi” (53).. Dupu eastu cânticu, socurlu njicu ia nveasta di mânâ shi u dutsi pânâ la ushi iu lu ashteaptâ socurlu mari. Aua, socurlu njicu îlji da a socurlui mari niscânti lilici shi ndau meari (anvâliti tu unâ shamii aroshi) dit cari unu ari împlântati tu elu trei pâradzâ di heru (merlu a nveastâljei). Aestâ adeti va s-dzâcâ că fensu a featâljei u deadi TI TOTÂNA a cuscrâsu-lji. Dit ushi, nveasta si ncljinâ di trei ori câtâcuscârlji dit uboru, fatsi crutsea di trei ori, tretsi pisti pragu cu nandreptul shi iasi nafoarâ; soia îlji cântâ “Calcu praglu s-iesu nafoarâ(55). Doi bârbâts dit soia cama di aproapea u ducu pânâ la carotsâ (yrambolu u ashteaptâ ningâ carotsâ). Di cara tricu praglu, nveasta ni mata s-toarnâ câtâ casa pârinteascâ. Cuscârlji cântâ di harau sh-di „inati” a socurlui njicu “Mea, tsi îlj adrămu a cuscârlui, di îlji lomu hiljea nveastâ”(56). Soacra njicâ vearsâ apâ dinâintea shi dinâpoia nveastâljei. Soia featâljei cântâ “Treamburâ soarili, ascapitâ ,hiljea s-disparti di fendi-su (mâ-sa,surări,frats)”(57). Cuscârljii bitisescu cânticlu. Soia îlji cântâ “Du-nji-ti, Lenă, oarâ bunâ”(58). Dinâintea nveastâljei, ninti s-iasâ dit uboru, ficiorlji shi featili acatsâ nica unu coru cu cânticlu “Lea Maru, Maru, mârată”(59). La poartâ, ndoi cusurinji di-a nveastâljei, acatsâ calea shi nu lu alasâ yrambolu s-treacâpânâ nu âlji pâlteashti. Nveasta iasi ncali shi da s-alinâ tu carotsâ. Cuscârlji îlji cântâ “Calcâ-nji pi zânghii, sh-arucâ-ti pi shauâ”(60). Cuscârlji îshi ia oarâbună. Socârlu njicu bea cu socârlu mari, ncali (nu dinâintea poartâljei), unâ kelki di yinu , shi u fâtsea nveasta tislimi (u dâdea tu mâna socrâsu-lji). Ficiorlji îlji acâtsa calea a yrambolui dinâintea carotsâljei shi nu lu alâsa s-fugâ pânâ nu îlji pâltea. Cuscârlji îshi bitisirâ lucârlu, loarâ nveasta sh-fugu calea.
Di cara trecu pi la bâsearicâ di s-încurunâ, cuscârlji agiungu cu nveasta la casa yrambolui.
Tu uboru îlji ashteaptâ unu di hâzâvyeari cu culaclu pi cap, pisti culacu unâ ilâcâsh-pisuprâ unâ cumatâ di cashu, poami shi sumâ (lânâ di naima bunâ) (hâzâvyearlji suntu atselji cari agiungu protslji acasâ, sh-la cafi unu lâ si da câti unâilâcâ). Cafi cuscru arupi unâ cumatâ di culacu sh-di cashu, shi îshi bagâ niheamâsumâ dupu ureaclji, ca sâ si shtibâ câ iasti cuscru. Tuts intrâ tu uboru. Atselji di acasâ îlji antreabâ cuscârlji “tsi-amânatu voi cuscârlji” sh-ei apândisescu “Nu-amânămu, că ni-amânarâ”(61). Dapoaia nuntarlji cântâ a soacârljei “Ieshi lea mumă, s-ts-ashtepts hljiilu, că ts-adusi nâ râkinâ”(62) shi “Tora pi lângâ searâ, nâ vini nâ mushatâ”(63). Tu uboru nveasta bashi trei ficiurits shi lâ da câti unu meru (di la soacrâ-sa mearili, atseali pitricuti di fendi-su)). Socurlu mari u ashteaptânveasta shi îlji da merlu cu trei pâradzâ di heru tu elu (“merlu a nveastâljei”). Nveasta ia merlu shi bashi mâna socrâsu-lji. Nuntarlji cântâ “Duri, nveastă, duri”(64). Tuts ashteaptâ s-arucâ nveasta merlu. Ti shicai, nveasta poati s-arucâaltu meru ta s-îlji arâdâ. Dapoaia arucâ cu mâna ndreaptâ, pisti capu, merlu cu pâradz. Gionli cari l-acatsâ ia pâradzljii dit meru, lu talji filii-filii shi lu împarti la alantsâ ficiori shi feati. Cari mâcâ di atselu meru, taha aynjea va si mâritâ (nsoarâ).
Dupu aestâ, yrangheadzlji s-ducu câtrâ usha di casâ. Nuntaljii cântâ “Aprindets cândila, s-dipunemu nâ nveastâ”(65). Pi pragu îlji ashteaptâ soacra cari ari pi capu unâ pishkeri iara tu mânji unâ ilâcâ mari, dauâ pânji, unâ canâ cu apâ shi unâcinii cu umtu amisticatu cu njiari. Soacra îlji oarâ a nveastâljei “Ghini vinishi, nveasta mea”. Nveasta fatsi di trei ori crutsea, moalji dzeaditlu tu ciniia cu umtu shi njiari shi undzi praglu a ushâljei tu patru locuri (nsusu, dighiosu, nastânga shi nandreapta, ca unâ crutsi). Tu aestu chiro nuntarlji cântâ “Ghini vinishi ânveastănauâ, ghini vinishi”(66). Soacra îlji bagâ a nveastâljei câti unâ pâni sumsoarâ shi-i da tu mâna ndreaptâ s-tsânâ cana cu apâ. Dapoaia îlji acatsâ dolji yrangheadzâ cu ilâca shi-i tradzi preayalea ncasâ. Yrambolu shi nveasta calcâ cu dreptul dinâoarâncasâ. Soacra îlji îmbârtsâteadzâ shi-lji bashi pi dolji shi s-ducu tu udălu ti hiritiseari.
Tu udă, nveasta cu yrambolu shedu tu yuneau. Tutâ soia, ahurhindalui cu nunlu shi pârintsâlji, hiritisescu yrangheadzlji shi îlji mescu. A tâtâlor, yrangheadzlji lâ bashi mâna. Lângâ ei shedu dapoaia shi nunlji shi pârintsâlji ta s-lâ si oarâ. S-oarâ “s-bânats, s-prucupsits” a yrangheadzloru, ”s-bâneadzâ naua preaclji” a socârloru, ”mâna-mbaru” a nunjiloru. Nveasta lâ da la tuts câti unu meru (di atseali di la fendi-su pitricuti pi socrâ-su). Tuts di anvârliga cântâ “Cari tsâ dzâsi tini măle, di-ts bâgashi luna tu cohi”(67), ”Deadi luna, deadi soarili”(68). Soacra mari s-aproachi di nveastâ shi îlji cântâ “Car-vinishi, lea feată, auatsi”(69) Nuntarlji cântâ ma largu, ti shicai, ”Tsi dzâsi-nveasta tsi vini”(70), sh-dapoaia “Aseara-nji-vinjiu di tru xeani”(71).
Cu aesta, arădzâli s-bitisirâ shi nuntarlji shedu de s-discurmâ tu putsânlu kiro pânâla masa mari di dumânicâ noaptea. Aclo, yrangheadzlji au angâtanu s-agiungânâintea tuturoru ta si îlji ashteaptâ oaspitslji, si îlji ghiunuiascâ. Oaspitslji lâ oarâ a yrangheadzâloru, a nunloru shi a socârloru. La masâ, tu mesi shedu yrangheadzlji, di-unâ parti shi alantâ shedu nunjlji cu taifa-lâ shi dupu nunji pârintsâlji a yrangheadzâloru di-unâ parti shi alantâ. Protlu coru lu tradzi nunlu (cu hlambura tu mânâ) cu nuna shi dapoaia îshi scotu hinjlji ncapu shi îlji mescu câti unu pâră. Tutânoaptea, nuntarlji mâcâ, bea, cântâ shi gioacâ di harauâ. Nâinti ta-s bagâ friptânjili, a nunlui îlji si gioacâ gâljina: tiniri dit soia yrambolui, s-adarâ ca ghiftsâ shi gioacâdinâintea nunjiloru unâ gâljinâ friptâ (gâljina, u gioacâ pi unâ tipsii, unâ sorâ, cumnatâ i cusurinâ di a yrambolui). Alantsâ “ghiftsâ”, gioacâ shi ljei cu câti unâhari tu mânâ ti nunlu sh-ti taifa lui. Nunlu pâlteashti gâljina, dupu tsi s-akicâseashti cu ”ghiftsâlji”. Tut ashi pâlteashti sh-nuna harea ei. ”Ghiftsâlji” îshi iau pâradzljii shi gioacâ di harau. Tu bitisita masâljei, soacra mari cu ndau nveasti, durusescu tuts numtarlji (bârbatslji) cu câti unâ ilâcâ pi anumiru. Dupu aestâ, s-“pâltescu doarâli”: nunlu bagâ pi unâ tipsii trei filii di pâni, pisti cari toarnâ niheam yinu aroshu, shi elu protlu “pâlteashti doarâli”; dupu elu, socurlu mari, socurlu ńicu, soia di aproapi shi tuts nuntarlji “pâltescu doarâli”. Nunlu adunâ tuts pâradzlji, îlji misurâ shi îlji da a yrambolui cari îlji bashi mâna a nunlui, ia pâradzlji, îlji da a fensui shi îlji bashi mâna. Dupu aestâ tuts iesu la coru cu ilâca di-anumiru.
Luni, dupu prândzu, la ficioru acasâ, s-adunâ iara soia yrambolui shi nunlu cu taifa lui. S-bagâ iara masa. Nunlu cu nuna trec di la ei unâ arâkii shi unu mize. Dadili a fârtatsloru trecu shi eali cati unu mize shi unâ arâkii. S-treatsi plâtsinta yrambolui. S-mâcâ, s-bea shi si cântâ di harau. Soacra mari cu nveasta tsea naua durusescu nunlu, taifa nunlui shi soia di aproapea tsi u avea ti duruseari. Cu doarâli di-anumiru, tuts iesu s-“gioacâ doarâli”. Nunlu ia hlambura tu mânâ shi tradzi corlu. S-gioacâ shi-s cântâ “Narga, narga corurli, hiljiu di domnu”(72). Dupu aestu giocu, sora i cumnata yrambolui scotu nveasta tsea naua la coru. Eali s-acatsâ tu mesi di coru (nu ncapu). Tuts cântâ “Iu-nj iarai feată pân-tora”(73). Dupu aestâsocurlu mari scoati ncap nveasta atsea naua, s-tragâ corlu. U meashti. Tora s-cântâ “Tora-ni inshii, măle la coru”(74) shi “Unâ luni pi ningâ searâ”(75). Nunlu shi tutâ soia gioacâ ninga nveasta atsea naua shi u mescu. Tut luni câtrâsearâ inu shi buygeadzlji cu “culaclu a buygeadzloru”. Ei lâ oarâ a tinirloru “casâ di keatrâ s-adrats”. S-bagâ masa ti buygeadz. S-fatsi gimbushi mari. S-cântâ “Shi apiri lunea tahina”(76). Unâ nveastâ treatsi unâ arâkii a tâtâlor, arâchii cari lipseashti s-hibâ aroshi. Di harau tuts cântâ “Tora seara-nji mi bâgai, yisu musheatu io-nj-mi yinsamu”(77), ”Alea Sie, Nastasie”(78). Dapoaia si scoati nveasta atsea naua ntreapâ. S-cântâ pi cali “A leaItsă”(79). Yrambolu umpli di trei ori un ucă cu apâ shi nveasta vearsâ tut di trei ori apâ dit elu. S-cântâ “Umpli frate ,vearsâ-nj soro”(8). Dapoaia umpli nveasta shi vearsâ yrambolu di trei ori. S-cântâ “Umpli-nj soro, vearsâ-nj frate”. S-arucâ câti un pâră di heru tu câvă. Tuts s-toarnâ cu câvălu di-ntreapâ cântândului “Tsi-amână ‘nveasta di‘ntreapâ”(80). Cu apa dit cuvă s-aspealâ tuts pi mâńi shi s-asprucukescu ti ghini shi ti shicai. Tutu atumtsea, s-aspardzi hlambura: nunlu ia hlambura, scoati mearili di pi ea, li tai filii-filii shi li da la ficiori shi la feati, taha ta-s mâritâ ma ayonjea. Lilicili shi pândza di hlamburâ, nunlu li da a soacrâljei mari. Pândza s-tsâni ti altânuntâ. Nunlu ia furca di hlamburâ shi u cristeadzâ tu dauâ locuri la câti yinghits cm di la coadâ shi iu da a ânveastâljei s-u frângâ pi trei. Nveasta u frândzi shi i li da treili cumăts a nunlui, shi-i bashi mâna. Nunlu li ia shi li da a yrambolui cari îlji bashi shi elu mâna a nunlui. Dapoaia yrambolu u agudeashti pi shicai pi nveasta cu treili cumăts ca s-lu shtibâ di fricâ shi s-lu ascultâ. Dauli cumăts ma njits li arucâpisti casâ iara treia u da a măsa-i s-hibâ furca nveastâljei. Dupu aestâ, nunlu caftâa nveastâljei s-acatsâ unu cânticu. Ma-s nu aibâ boatsi, nveasta mashi ahurheashti cânticlu shi alti feati lu bitisescu. Gimbushea tsâni pânâ s-bitiseashti nunta.
Dupu nuntâ, tu meshlji cari inu, nveasta iasti cljimatâ oaspitâ la pârintsâ shi la soia cama di aproapea. Un an di dzâli ea iasti nveastâ nauâ. Dapoaia iasti nveastâ ca tuti nveastili. Ti tutâ soia bârbatâsu-lj ea iasti norâ (di hiljiu, di frati, di sorâ, di cusurin). Tuts îlji grescu a ljei “nveastă”. Ea lâ greashti a socrâsu-lj shi a cumnatsloru ma mâri “fende”. A soacrâsa-lji îlji greashti “dado, măle, mană”. A cumnatiloru lâgreashti “nveastă”. A cumnatsloru ma njits lâ greashti “atse”, “atsă”. Nveasta nu toarnâ zborlu canâ oarâ. Aestu fu mistiryilu a Armânamiljei.
*********************
Prăxi :
—corlu s-tradzi mashi pi di-nafoarâ (ayiumtrea, s-adarâ spiralâ shi si încljidi).
—mishtearea ncoru s-fatsi pi cheptu, nu tu mânâ
—ma mărlji (tu anji sh-tu aradâ) mescu pi ma njitslji, shi canâ oarâaljiumtrea.
—yrangheadzlji nu da di hlamburâ.
—bâshearea mânâljei cu tinjii : s-bashi mâna, s-da di frâmnti shi-s bashi iara mâna.
—featili, nveastili, gioacâ ncap cu mâna nyii (cându nu au hlambura)
*********************
Scupolu alâshtoru frândzâ iasti s-nâ agiutâ s-nu li kiremu arâdzâli atseali mushatili. Avemu multi arâdz ama ni mata li tsânemu. Ti atseaia minduescu că lipseashti s-avemu unâ variantâ minimala di arădz pi cari s-u tsânemu tuts, Shi tu aestâ variantâs-hibâ aleapti naima pâtsânili arădzâ tsi lipseashti shi putemu s-li tsânemu tu aestu chiro. Marja di minari stsenicâ iasti multu mari, ama cântitsli voru tsâneari că suntu tu mâna nuntarilor. Aestâ carti iasti ti cându va vâ adrats nunu i socru i …. Nu mutrits de vâ arshunats di tiniri că nu li voru arădzli , cându va-s treacâ chirolu, va li akicâseascâ shi elji (ashi pâtsâi shi mini).
“Frândzâli suntu unâ turnari pi armâneashti a unâljei parti a cartiljei a prof. Saramndu Nicolae “Folclor armân grămostean” dit anlu 1982, la cari adâvgai shtearea mea”.
Di: Andon Kristo
