Marele artist Ion Caramitru ar fi împlinit 80 de ani!

Marele actor, Ion Caramitru, s-a stins din viață, anul trecut, pe 5 septembrie.

De origine aromâna, om de teatru, film și televiziune, Caramitru s-a născut în București pe 9 martie 1942 într-o familie de aromâni – mama născută lângă Salonic, într-un sat numit Gramatica, iar tatăl în partea albaneză a oraşului Korcea, de religie creştin ortodoxă.

A fost actor și regizor la Teatrul “Bulandra”, al cărui directorat l-a și deținut în perioada 1990 – 1993.

A fost ministrul Culturii între anii 1996 – 2000.

Ion Caramitru a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale, clasa profesor Beate Fredanov, în 1964, conform CineMagia.ro. A debutat pe scena Teatrului Național din București, în „Eminescu”, de Mircea Ștefănescu.

A interpretat peste 60 de roluri în piese de Shakespeare, Cehov, Pirandello, Buchner, Bernard Shaw, Alfred de Musset, Suto Andras, Rolf Hochhuth şi alţii. A interpretat roluri principale în 40 de filme.

Este preşedinte al Uniunii Teatrale din România de la înfiinţarea acesteia, la 15 februarie 1990.

Repertoriul său actoricesc cuprinde roluri principale în piese de teatru importante semnate de autori precum William Shakespeare, A.P. Cehov, Luigi Pirandello, Georg Büchner, Bernard Shaw, Alfred de Musset etc.

A colaborat cu mari regizori ai scenei româneşti precum Sică Alexandrescu, Moni Ghelerter, Liviu Ciulei, Vlad Mugur, Andrei Şerban, Radu Penciulescu, Alexandru Tocilescu, Cătălina Buzoianu.

Potrivit site-ului Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” Bucureşti (TNB) –Ion Caramitru a jucat la Naţionalul bucureştean în rolurile: Perdican – „Să nu te joci cu dragostea” de Alfred de Musset, regia Moni Ghelerter, 1964; Mircea Basarab – „Vlaicu Vodă” de Alexandru Davila, regia Sică Alexandrescu, 1965; Romeo – „Romeo şi Julieta” de William Shakespeare, regia Val Mugur, 1967; „Dialoguri şi fantezii în jazz” – spectacol de poezie şi muzică alături de Johnny Răducanu; Eduard al III-lea – „Eduard al III-lea” de William Shakespeare, regia Alexandru Tocilescu, 2008; Macbeth – „Macbeth” de William Shakespeare, regia Radu Penciulescu, 2011; Pierre – „Dineu cu proşti” de Francis Veber, regia Ion Caramitru, din 2012; Recital – „Dor de Eminescu”, 2012; Prospero – „Furtuna” după William Shakespeare, regia Alexander Morfov, 2014. De asemenea, a jucat în „Dineu cu proşti”, „Furtuna” şi „Magic Naţional”.

Potrivit site-ul Teatrului National a avut roluri la Teatrul Sturdza Bulandra Bucureşti: Regizorul – „Şase personaje în căutarea unui autor” de Luigi Pirandello, regia Liviu Ciulei, 2005; Iuri Zvonariov – „Sorry” de Aleksandr Galin, regia Yuriy Kordonskiy, 2003; Creon – „Antigona” de Sofocle, regia Alexandru Tocilescu, 1993; Lelio – „Teatrul comic” de Carlo Goldoni, regia Silviu Purcărete, 1992; Cotrone – „Uriaşii munţilor” de Luigi Pirandello, regia Cătălina Buzoianu, 1987; Hamlet – „Hamlet” de William Shakespeare, regia Alexandru Tocilescu, 1985; Ferdinand – „Furtuna” de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei, 1978; Paşa din Vidin – „Răceala” de Marin Sorescu, regia Dan Micu, 1977; Actorul – „Azilul de noapte” de Maxim Gorki, regia Liviu Ciulei, 1975; Bacon – „Elisabeta I” de Paul Foster, regia Liviu Ciulei, 1974; Feste – „A douăsprezecea noapte” de William Shakespeare, regie colectivă, 1973; Riccardo – „Vicarul” de Rolf Hochuth, regia Radu Penciulescu, 1972; Lelio – „Mincinosul” de Carlo Goldoni, regia Sanda Manu, 1971; Leonce – „Leonce şi Lena” de Georg Buchner, regia Liviu Ciulei, 1970; Tommy – „Photo Finish” de Peter Ustinov, regia Petre Sava Băleanu, 1969; Cezar – „Iulius Cezar” de William Shakespeare, regia Andrei Şerban, 1968; Malcolm – „Macbeth” de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei, 1968; Bota – „Procesul Horia” de Alexandru Voitin, regia Liviu Ciulei, 1967 etc.

A regizat, piese la Teatrul Naţional din Bucureşti: „Angajare de clovn” de Matei Vişniec, 2016; „Magic Naţional”, spectacol-concert, 2015; „Dumnezeu se îmbracă de la second-hand” de Iulian Margu, 2014; „Anonimul veneţian” de Giuseppe Berto, 2014; „Bârfe, zvonuri şi minciuni” de Neil Simon, 2014; „Dor de Eminescu”, recital de poezie şi muzică (împreună cu Aurelian Octav Popa), 2012; „Dineu cu proşti” de Francis Veber, 2010; „Toţi fiii mei” de Arthur Miller, 2009; „Şapte dintr-o lovitură” de Lia Bugnar, 2008; la Teatrul Naţional Mihai Eminescu Botoşani – „Cetăţeni de onoare ai poeziei”, scenariul şi regia, 2011, iar la UNITER – „Tragedia lui Carmen”, versiunea lui Peter Brook după „Carmen” de Georges Bizet, 2007.

Rolurile sale în film au fost, potrivit site-ului TNB: doctorul Simon Hermann – „O poveste de dragoste, Lindenfeld”, regia Radu Gabrea, 2014; Victor Ibănescu – „The Necessary Death of Charlie Countryman”, regia Fredrik Bond, 2013; Bloch – „Two Point Five Billion”, regia Jamie Hannigan, Irlanda, scurt metraj, 2008; Eastern European Man – „Adam & Paul”, regia Leonard Abrahamson, 2004; Count Fontana – „Amen”, regia Costa Gavras, 2002; Zozimov – „Mission: Impossible”, regia Brian De Palma, 1996; Caine – „Deep Secrets”, regia Diarmuid Lawrence, serial TV, 1996; Carl Dalakis – „Two Deaths”, regia Nicolas Roeg, 1995; Tatevsky – „Citizen X”, regia Chris Gerolmo, serial TV, 1995; Oscar Karel – „An Exchange of Fire”, regia Tony Bicat, serial Tv, 1993; „A Question of Guilt”, regia Stuart Orme, serial TV, 1993; Solemn Anarchist – „Kafka”, regia Steven Soderbergh, 1991; „Jute City”, regia Stuart Orme, serial TV, 1991; Socrate – „Extemporal la dirigenţie, regia Nicolae Corjos, 1987; Socrate – „Liceenii”, regia Nicolae Corjos, 1987; Socrate – „Declaraţie de dragoste”, regia Nicolae Corjos, 1985; Radu Comşa – „Întunecare”, regia Alexandru Tatos, 1985; „Promisiuni”, regia Elisabeta Bostan, 1985; „Ca-n filme”, regia Manole Marcus, 1983; „Castle in the Carpathians”, regia Stere Gulea, 1981; „Iată femeia pe care o iubesc”, regia Cornel Todea, serial TV, 1981; Luchian – „Ştefan Luchian”, regia Nicolae Mărgineanu, 1981; „Ancheta”, regia Constantin Vaeni, 1980; „Bietul Ioanide”, regia Dan Piţa, 1979; „Ecaterina Teodoroiu”, regia Dinu Cocea, 1979; „Înainte de tăcere”,regia Alexa Visarion, 1979; ‘Iarba verde de acasă”, regia Stere Gulea, 1978; Gheorghidiu – „Între oglinzi paralele”, regia Mircea Veroiu, 1978; „Împuşcături sub clar de lună”, regia Mircea Mureşan, 1977; „Casa de la miezul nopţii”, regia Gheorghe Vitanidis, 1976; „Instanţa amână pronunţarea”, regia Dinu Cocea, 1976; ”Marele singuratic”, regia Iulian Mihu, 1976; „Dincolo de pod”, regia Mircea Veroiu, 1975; „Despre o anumită fericire”, regia Mihai Constantinescu, 1973; „Porţile albastre ale oraşului”, regia Mircea Mureşan, 1973; „Stejar, extremă urgentă”, regia Dinu Cocea, 1973; „Printre colinele verzi”, regia Nicolae Breban, 1971; „Balada pentru Măriuca”, regia Titel Constantinescu şi Constantin Neagu, 1969; „Dimineţile unui băiat cuminte”, regia Andrei Blaier, 1966; „Comoara din Vadul Vechi”, regia Victor Iliu, 1964, Petre Petre – „Pădurea spânzuraţilor”, regia Liviu Ciulei, 1964.

A fost profesor de arta actoriei la Academia de Teatru şi Film.

A fost director general al Teatrului Naţional I.L. Caragiale Bucureşti, din 2 iunie 2005.

In urmă cu 80 de ani, într-o familie de aromâni, s-a născut Ion Caramitru (9 martie 1942).

Fost preşedinte al Societăţii de Cultură Macedo-Română, Ion Caramitru a fost un promotor al adevărului ştiinţific cu privire la românitatea aromânilor.

A fost apreciat cu diferite premii precum:

Premiul revistei Cinema pentru interpretare, 1976

Premiul Asociației Cineaștilor, 1980

Premiul Special al Juriului pentru rolul principal din filmul Luchian, la Festivalul Național al Filmului, Costinești, 1984

Ofițer de Onoare al Ordinului Imperiului Britanic (decorat în 1995 de către Regina Elisabeta a-II-a a Marii Britanii și Irlandei de Nord)

Cavaler al Ordinului Literelor și Artelor (Franța 1997)

Ordinul pentru Merit al României în grad de Mare Cruce, 2000

Doctor Honoris Causa al Universității de Arte „George Enescu”, Iași, 2008

Crucea Casei Regale a României

A fost căsătorit cu actriţa Micaela Caracaş şi a avut trei băieţi: Andrei, Ştefan şi Matei. A murit la 5 septembrie 2021, la Bucureşti.

În memoria sa, Sala Mare a Teatrului Naţional din Bucureşti a fost denumită Sala „Ion Caramitru”, din 16 septembrie 2021.

GIF Image

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here