“Identitetea a Aromânilor”

                                               

Tiñisiț fraț sh-surâr aromânii,

Caițivrei di voi s-lu ntreghi ți eshti tini?

Spunera a tutâlor 100% va s-hibâ: “Esc aromân, ica esc râmân”.

Tu toatâ bana a mea nu am avdzâtâ altâ spuneri.

Isturiañ, linguișt, filuloghi, etnografl’i, cu profesionalizmul a lor da maș aestâ spuneri. Antropologhia a culturiei ș-antropologhia a oasilor a oamiñlor spun câ aromânii iu țivrei iu bâneadză sânt unâ etnii, un sândzi, ar unâ antropologhii culturalâ și a oasilor. Grailu aromân easti unâ soi la tuț aromânii icâ râmâñi.

Traditili cum am vidzutâ mini, așâ sh-cum am aleaptâ pit cârț, așâ cum am avdzâtă, sânt comuni.

Limba armâneascâ, icâ râmâneascâ, ari ș-dialecturi. Tu Arbinișii s-cunosc dialectul frâshârot, grabuvean, a migidoñlor, shi alti varianti cama ñits cai nu sânt dialecti ma  ar nândau zboarâ ahorea di aesti dialecturi cama mâr.

Anda zburam cu filologul di la Universitetul “Aleksandër Xhuvani” din Elbasan, profesorul Albert Riska, a ntribaril’ei a mea câ când un dialect poati si acl’iamâ limbâ ahorea, el ñ-aspusi: ”Limba easti un cod.   Oamiñl’iâ lâ ar bâgatâ numa a obiectilor dit natyrâ, a fenomenilor, a verbilor, sha. shi ashâ s-l’ea di hâbari entrâ nâsh, comunicadzâ. Pânâ când el’i pi aestu cod comunicadzâ lishor, si aduchestu un-cu- alantu vra s-dzâcâ câ dialectili nu sânt fapti limbâ ahorea, armân dialecti.”

Sh-la ntribarea alantâ a mea trâ nâsu: “Când un om si-achiamâ câ u ar chirutâ limba?”

El ñi spusi:”Când ai un dor mari, pi cai limbâ dzâts: oh, ata a mea! Icâ când ti acatsâ inatea cum u dai blâstemu, pi tsi limbâ. Tu aesti situati omu nu zburâshti cu intelectu, ma zborul l’i easi dit suflit”.

Di aesta mini aduchi ca armâneasca easti unâ.

Mini, nicuchira+ a mea, feata, ficiorul, nipoatili zburâm râmâneashti, ni aduchim armâñi, nicâ vârâ oarâ, sh-tu situata grauâ a dictaturil’ei lungâ, nu na tricu tu minti s-dzitseam câ nu him râmânj, ica s-nâ vinea zori câ iram ahtari etnii.

            Tora la s-vâ spun ti câsibâlu Elbasan, ti armâñl’iâ di aclo. Aestâ situatâ di aest câsibâ, easti tu ntragâ Arbinishia.

Câsibâlu Elbasan easti tish nolghica din Arbinishii. Elu s-tindi nandreapta a arâului Scumbin, când ti primñi câtâ l’iu curâ el. Di partea di nord ari dzeni anviliti ti masiñ, ancâ tu padi ari sh-plantatsioni di agrumi, di auâ, hurma, sha. Di nastânga di arâul Scumbin si scoalâ muntsiâ Polis, Zavalina, Ghinar, sh-dupu nâsh muntili Lenie, tsi easti ca un paradis, icâ cum spuni scriitorul armân Dimu Tarusha ”Easti intrarea a paradisului”  Easti unâ vali cai u bati ma mult vintu ali amari Adriaticâ, di cai easti diparti 80 di km.

            Aestâ pozitâ gheograficâ ira arisitâ di armâñi, câ tu unâ larghimi di 30-50 di km easti diparti padea pân la munts. Ashâ el’i dipuna toamna dit munti, ancâ primuveara isha tu munti. Câ armâñl’iâ bâneadzâ Elbasan di mult chiro spuni la unâ corespondentsâ pitricutâ  di Elbasan la anul 1901 di amrânul Andon Becea, sh-editatâ tu rivista a studentsilor di Bucuresht. Ia tsi spuni aestâ corespondentsâ: ” La anul 1901 Elbasan avea 170 di fumel’i armâni. Mâhâlâlu cama mari ira “Sâmtu Nicola” pi ninga cai curâ arâulu Scumbi. Aclo avea vârâ 130 di fumel’i armâneshti, viniti di Lânga, Grabova shi Muscopuli. Ca vârâ 50 di fumel’i shâdea tu mâhâlâlu Tânâciots, câ armânjl’iâ aeci ira di Nicea. Alti 10-15 di fumel’i bânea tu mâhâlâlu Hagias. Aeshti armâñi avea vinitâ di Muzâchie, ashâ câ el’i ira frâshârots. Di ptsâñ añi ninti vinirâ shi niscânti fumel’i di picurar, tut di Muzâchie. Armâñl’iâ din Elbasan fitsea multi lucri, mash locul nu-l lucreadzâ. Ma mults di nâsh ira bacal’i, hangeadz, araftsi,  hâsachi. Alts ira sh-picurar. Di la 1897 s-dishcljisi sh-Elbasan shcoala româneasca shi nearsi ghini. Di vilal’etul di Elbasan ira sh-dau hori tu cai bâna armâñl’iâ, Stremea cu 50 di fumel’i di cai 22 ira armâneashti, shi Tsâric cu 60 di fumel’i di cai 25 ira armâneashti.”

            Tu cartea al Sami Frashëri  editatâ ninti oarâ Bucuresht la anul 1899 “Arbinishia tsi ira, tsi easti shi tsi va s-hibâ”, tu partea tsi spuni ti  oaspitsl’iâ a arbineshilor, scrie: “…. Di natsiunili vitsini, mash un oaspi avem, cai ari aduchitâ buneatsa a lor shi u shtie câ fârâ di noi nu poati si tsânâ. Aistâ natsiuni easti natsiunea a vlahilor, cai bâneadzâ tu Arbinishii shi nâfoarâ di nâsâ. Ma tu soni u loarâ di hâbari shi el’i  cât afilisitâ easti limba shi natsionalitetea ti caitsivrei om, shi acâtsarâ s-nviatsâ limba a lor shi s-dishchidâ shcoli ahorea.”………

            Azâ Elbasan bâneadzâ vârâ 800 di fumel’i armâneshti (ca la 4000 di sufliti). Ahorea di avdidzerea naturalâ, ar vinitâ sh-di la alti hori shi câsibadz.

Anda zburâm ti cultura a armânjilor di Elbasan, u aduchim aistâ ligatâ cu traditsia a l’ei nu mash di Elbasan, ma a ntraghil’ei armânami, zburâm ti limba mushatâ, traditsilii, shi toati tsi ar faptâ el’i trâ cultura, tsivilizatsiea, cum shi ligâtura aishtei culturâ cu alti culturi shi tsivilizatsii natsionali en prutseslu di dari sh-loari, natural.

Armañl’iâ sânt dialihea maeshtril’i a zânâtsilor a lor traditsionali,  ca crishterea a oilor, câprilor, cajlor, lucrarea a mâcsulil’ei, realitâts cai sânt cunuscuti tu Europa shi pânâ tu Egypt.

Elbasan, icâ cum l’i dzâc armânjl’iâ, Njocsta, s-aflâ di totna, sh-pânâ azâ, maeshtril’iâ dealihea ti artâ, culturâ, sport, shtiintsâ, economie, meditsinâ, cum shi jurisht, agronomi, dascal’i shi altsi.

La anul 1897 s-dishchisi si Elbasan, cum spush, shcola româneascâ tu mâhâlâlu Sâmtu Nicola, la casa a Carangilor, vula a l’ei s-veagl’iâ shi azâ di tinir’iâ a atsil’ei fisi. Intrâ dascal’iâ atsil’ei shcoli eara shi Urani Ignati (Cushi), cai când si-nclisi shcola di Elbasan, u pitricurâ directoarâ la shcola româneascâ di Curceauâ. Ea s-mârtâ cu pictorul  Iorghi Cushi. Altâ dascalâ la aistâ shcolâ eara shi Dunica Maceasa, di Prilep. Ea s-mârtâ cu Sutir Becea, tatâsu al Jovan Becea. Ishish Jovan Becea eara dascal shi director la shcolili arbiniseshti din Elbasan. Azâ sânt mults dascal’i armâñi aoa, cai da invitsâturâ pri arbinisheasca. Noi avem umuti, câ  tu aest chiro ali democratsie, nu va s-hibâ diparti dzua când ficiurtsl’iâ armâñi va inviatsâ shi grailu a lor armânescu, paralel cu limba arbinisheascâ. ( Ta si agiunga cât ma anghiu aestâ dzua, lucrâm cu toati putearili a noastri!). Un lucr ahtari, di apostul, lu ari faptâ ninti di al doilea alumtâ dit lumi  shi Thimi Simacu. Ma cai ira aistu dascal pasionant, cu suflit mari? Thimi al Simacu s-nâscu tu hoara armâneascâ Nicea,  di Pogradets. El armasi oarfin di ñic shi criscu la unâ streahâ di oarfiñ, Curceauâ. Cara ira dishtiptat, fetsi litseulu român di Ianina. Aistu litseu, cum shi shcoalâ românâ dit mâhâlâlu Sâmtu Nicola, di Elbasan, ashâ cum shi 117 di alti shcoli dit Balcan s-plâtea di statul Român, ashâ cum s-plâtea shi streaha (Casa) di oarfiñ din Curceau. Dupu bitiserea a litseului, el lucrâ ca dascal tu horili dit Arbinishie, anda didea invitsiturâ shi n-horili shi turâshtili armâni.

Dascalu Thimi Simacu continuâ s-da invitsaturâ  in hoara Cosova din discritul Elbasan, iu avea multi fumel’i armâni, pânâ ishi la pensie. Contributea ashtilui apostul di nvâtsâturâ armâneascâ shi arbinishaescâ easti niagârshitâ trâ atsel’i tsi avurâ ocazea s-hibâ tu câshtiga a lui shi in contact cu nâs, cu cultura shi shtiintsa a lui. Humorlu a lui cu lizeti, importantsa tsi l’i didea a invitsaturil’ei, nu mash la ficiurits, ma sh-la adults. El eara ma mult di un dascal, eara shi un bun educator a ñitslor. Omagiul atsel ma mari ti nâs easti tsi noi s-putem s-lucrâm ca el!

Si shti câ armâñl’iâ sânt crishtiñ ortodocshi. Tu mâhâlâlu Sâmtu Nicola eara sculatâ bisearica  toatâ pi aestâ numâ. Eara adratâ aestâ bisearicâ  la anul 1875, di statul Român. La aestâ bisearicâ  sâmtili mistirl’ii s-fâtsea pi armâneashti, shi ma nipoi pi arbiniseashti. Preftsil’i shi alanti exudi si plâtea di România. Entrâ altsi ira shi preftsâl’i Naun Pecini shi Tanas Bebi. Tu bisericâ s-fitsea sâmtili mistirl’ii trâ comunitetea armânâ din mâhâlâlu Sâmtu Nicola, shi ira in ligâturâ cu biseritli di Curceau, Grabova shi Muscopuli. Eali ira ligati cu biserica shi episcopul Român. Easti interesant sâ spunem sh-trâ lucrul colosal fapt di pictor’iâ  Catro (Cetiri/Patru), cai ti mults añi shi tri multi bârni au zugrâfpsitâ biseritsli di toatâ Arbinishia di nolghicâ: Lushnja, Ferca, Berat, Avlona, Selenitsa, sha. Tut ti aestâ opera istoricu Teofan Popa ari faptâ studii shtiintsifitsi ti  lucrulu ghigantic a aishtor pictor armâñi, studii editati sum titlul “Pictorl’iâ arbinesh(!?) di eta di mesi (Evul Mediu)”, sum câshtiga ali Academii di Shtiintsi ali Arbinishie.

Ma putem s-dzitsem câ domeni di studiu shtiintsific sântu shi shcoala românâ di Elbasan, biserica din mâhâlâlu Sâmtu Nicola, bana shi opera a dascalior Urani Ignati, Dunica Matseasa, Jovan Becea, Thimi Simacu, sha. Tut ashâ sânt mults oaminj invitsatsi, oamiâ di shtiintsâ, cai ashteaptâ câshtiga shi studiili a nipotslor a lor, tsi s-lâ scoatâ la luñinâ opera mari a lor trâ cultura armânâ ahorea, ma sh-ti marea culturâ dit Arbinishie. Adutsem aminti aoa bairi di poezii al Theohar Mihadash (1918-1996):

Nu  v-agârshii, uti di arshini nu v-adrai,

O, lai a-mei pârintsi, aush, strâushi,

Uti pi tini, fara a mea,

Ashi-i…A voastrâ-i alâvdarea, Marea,

Sh-a ñia mashi tiñia…”

                        LIGAÄTURA, TREATSIREA INTRÄ OAMIÑ

Câsibâlu Elbasan ari oamiñ buñi, tolerantsi, ashi shi armâñl’iâ sânt un factor trâ aestâ buneatsâ. Un studiu shtintific vra sâ scoatâ tu padi tritsearea bunâ,humanâ, relighioazâ shi etnicâ, ma atsa tsi s-veadi lishor easti inimâ caldâ a oaminjlor dit aest câsibâ!

Cunuscutul isturic Bardul Gratseni, oaspi a armânjilor di Elbasan, avea tu prugramu a lui un  studiu trâ aestâ tritseri, ca un semn mari in tut Balcanlu. Ma, moartea ninti di chiro nu lu alâsâ s-lu scrie. Altsi istoric in domeniu prindi si continuâ calea ahurhitâ di tinjisitul shi l’irtatul profesor. Aishtei tritseri bunâ entrâ oaminj shi relighii al’i cântâ tu poezia a lui “Fratsl’iâ” poetlu armân Manoli Basho, di hoarea “Andon Poci” di Ghirocastru:

….Tutâ eta ashi

Vâ aflâ la stani

Doil’iâ ortodocsh,

Doil’iâ musulmanji…… 

            Armânjl;iâ aru alumtatâ brats di brats cu fratsl’iâ a lor arbinesh ti libertati shi democratsie. T-atsa sh-armânjl’iâ ar mult tu ndrpetu s-caftâ atseli drepturi tsi lâ tihisescu. (shcola pi limba armâneascâ, biserica, emisiuni la radio- televizion, sha.)

Ashâ ar datâ bana ti aestâ cauzâ tinirl’iâ armânji dit mâhâlâlu Sâmtu Nicola, ca martirul Foni Camisha, Toma Calefi, sha.

S-li spunem shi marili sucsesi a armânjilor di Elbasan la sport cum sânt fratsl’iâ Ghica, Jorgachi, Gugu, Calaigiu, Jancu, Bichicu, sha.

Tu anjll’iâ dit soni ari inl’iatâ pricunushterea a traditsil’ei di culturâ armânâ, la cai ari agiutatâ shi Sutsata Culturalâ “Armânjl’iâ din Albania” Filiala di Elbasan, cai easti membrâ la sutsata gheneralâ di Tirana. In cadrul ashtil’ei sutsati s-fatsi cunuscutâ opera a iluministilor  Cavalioti, Roja, Boiagi, Daniili, tsi shâ consacrarâ bana ti inl’earea culturalâ a armâjilor, opera cai s-focuseashti la florarea ali Muscopuli a etal’ei a XVIII-a.   Floreari cai u spuni mult mushatâ tu poema-epopei marili armân Leoinda Boga. Shi s-avdidzem aoa ligâturili  entrâ armânji dit tut Balcanul. Si cunoashti câ Constantsa la Fundatsia a domnilor Tiberius Cunia shi Dumitru Garofil ju sânt editatti multi cârts di traditâ shi contemporani, Fundatsia Culturalâ Aromânâ di Bucureshti “Dimândarea Pârinteascâ” a scriitorilui, critic shi istoric literar profesor Hristu Cândroveanu, Tu rivista “Zborlu a Nostru” editata Freiburg di Vasila Barba, Rivista a armânjilor di Vârgârii editatâ di domnil’iâ Toma&Nico Ciurcki, rivistili sh-cârtsli editati di D-na Vanghea Mihanj-Steryu, shi d-nul Dina Cuvata di Machidunii, Noco Popnicola di Bituli, Dumitru Piceava di Bucuresht, sha.

Ashi azâ armânjl’iâ din Elbasan ar tu mânâ cârtsâli al Mihai Eminescu,, Ilia Colonja, Spiru Fuchi, Dimu Tarusha, Costa Belimace, Nida Boga, George Murnu, Nicolae Velo, Cole Caratana, Teohar Mihadash, Nico Batzaria, Nushi Tuliu, Ionel Zeana, Costandin Colimitra, Hristu Candroveanu, Kira Iorgoveanu (Mantsu), Atanasie Nasta, Zahu Pana, Dumitru Bacu, George Perdichi, Pascal Marcu, Vanghea Mihanj-Sreryu, Dina Cuvata, Vanghiu Dzega, Vasil Tode, Manol Bashu shi alts mults, mults…….

            Cunushterea a traditsil’ei ari faptâ tsi multsi tinir s-ahurhiascâ sâ scrie poezii shi prozâ pi armâneashti, cum sânt Ilia Colonja, Spiru shi Dimitri Fuchi, sha. Ma ari di nâsh tsi u ar greu scriirarea pi armâneashti, di sibepea câ nu au nvitsatâ grailu a nostru  la shcolâ. Ashi easti bunâoarâ Dimu Tarusha, tsi scrie arbiniseashti, ma tema a prozilor a lui  zburâshti ti bana a armânjilor din Elbasan. Avem Transpusâ pri armâneashti romanul a lui “Lilicea Sândzinatâ” cu agiutarea al profesor Dina Vanghele shi câshtiga al profesor Tiberius Cunia.  Tut ashâ avem transpusâ pi armâneashti shi cartea a scriitorul armân di Muscopuli Dori Falo, “Traghedia ali Muscopuli”.

            Ti fitseri prezent la intelectual’iâ arbinesh nivelul a literaturil’ei a nostrâ avem transpusâ shi unâ antologhii di puezii armâneasca pi arbiniseashti. Aestâ carti  easti bâgatâ la shcolili di Elbasan ca literaturâ di alidzeri tu clasâ shi tu activiteturi culturali a elevilor arbinesh. Mults dascal’i cai da nvâtsâturâ a literaturl’ei, scriitor, sha. ar alâvdatâ mult aestâ antologhii.

In cadrul a sutsatil’ei avem agiutatâ tinirl’iâ cu talent la picturâ sâ dishchidâ ecpozitili a lor   di picturi cum sânt tinirl’iâ Enceleda Cristo (Dimo), Platon Bardi. Platon tu aest chiro bitisi studiili universitari la Firentsa (Italii) ti pictoru. Mults tinir tsi au rezultati buni la shcolâ, lâ avem agiutatâ ti scuteari burs ti studdii pit litseuri shi universiteati tu Românii. Atsel’i tinir tsi ar bitisitâ univeristetea  tu Românii tu aest chiro ar ahurhitâ lucr tinjisit shi lucradzâ cu sucsesi la institutsionurli a statului Albanez.

            Toati aesti activiteturi, shi rivista “Frâtsia” aru naieti sâ aviaghiâ, cunoscâ shi sâ prucupseascâ limba armânescâ shi en gheneral cultura shi tsivilizatsia a nostrâ.

Avem faptâ cursuri peroidic ti nvitsari limba armâneascâ iu ar loatâ parti pân la 25 di elevi, la aesti cursuri avem multi dascali armâni cai u shti ghini limba armâneascâ cum sânt  Enceleda Dimo, Natasha Dhamo, Marica Simacu, Flrorinda Tarusha, Ema Kristo, sha.

            La avighearea ali limbi shi zburârea a l’ei armânjl’iâ din Elbasan poati s-hibâ clasificats:

  • Armânji cai u zburâst limba el’i singur ma shi in-casâ.
  • Armânji cai u shti limba ma nu u ufilisestu in-casâ.
  • Armânji cai u aduchestu limba ma nu u grescu.
  • Armânji cai nu aduchestu limba.

Di sibepea câ limba a nostrâ nu easti ufilisitâ la lucr, la shcolâ, la biroi, s-veadi câ ea poati si tsânâ azâ-ti-azâ mash dupu nvitsari ea a casâ. Rolu a pârintsâlor, ahorea a mul’erilor easti mult important.

Ma cumtsivrei s-hibâ mash bâgarea pi shcolâ pi sistemul ti invâtsâmentul a statului poati s-u ascapâ di chireri limba a nostrâ.

Programul a nostru ca sutsatâ culturalâ easti tsi su agiundzem aest obiectiv. Câftarea a nostrâ u avem pitricutâ la insituttsionurli a statului arbines.

Cu tutâ aesti noi nu ashtiptâm, cu puterili tsi avem lucrâm itsi dzuâ ti limba a nostrâ. Vâ spun câ tsi vra s-dzâcâ un om tsi lucradzâ cu inima. Vârâ 24 di km di Elbasan easti un câsibâ njic, Librazhd. Aclo sânt vârâ 200 di sufliti di armânji. La 14 di martsu easti dzua ali Primuveari, cai s-l’iurtuseashti mult tu aest câsibâ, cum s-l’iurtuseashti shi Elbasan, tut tu aesta dzuâ  ira adârat un mushat contsert cu ficiuritsl’iâ sh-featili armâni in colaborari cu casa di culturâ a câsibâlui, cu primarul ali Comuni, cu directorul a casiljei di culturâ, sha. Ti loa harau când njitsl’iâ cânta “Dimândarea Pârinteascâ”, “Stau nâ dzuâ tu livadi”, “Voi Ficior di pisti tut”, “Armânamea vrutâ”, sha. Aestu contsertu lu deadirâ dau statsioni di televizioni privat TVA sshi ETV.

            Prugramili a sutsatilor a armânjilor dit toati staturli dit Balcan ar mash un scupo: s- aveaghiâ, cunoascâ shi s-prucupseascâ limba shi cultura armâneascâ. Di cara easti ashâ aesti prugramuri vra si integradzâ. Him unâ orchestrâ mari, vra si aducâ pi harmonii. Ashâ melodia vra si avdâ cama mult, sh-vra si ariseastâ cama mult. Vra si avdagâ shi ascultâtoril’iâ, vra s-facâ shi biss…. Sh-vra s-avem shi ma mult amintârii!

            Mash cu lucrul nicurmat, cu minti ma sh-cu inima, pistusescu câ armânamea nu cheari!

            S-baneadzâ, shi si-avdagâ dipriunâ cultura shi tsivilizatsia a nostrâ armâneascâ! Si prucupseascâ limba dultsi armâneascâ!

 De: Andon Kristo

GIF Image

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here