Nicolae Batzaria easti fârâ di altâ nai ma marli scriitor umoristu armân, niagârșitlu șicâgi, a curi pârâvuli s-arâspândirâ tu armânami nica di chirolu cât autorlu bâna sși ș-u pâstrarâ antragâ nustimatda pânâ tu dzâlili di azâ. Nicolae Batzaria, s-amintâ Crușuva tu anlu 1874 (20 di brumar). Anvițâ prota la școla româneascâ dit câsibâ ș-dapoea la lițeul românescu di Bituli. Sâ scriirâ la facultâți di Literi ș-Dreptu București, ama alâsâ anvețlu câ nu avea cu ți s-bâneazdâ. Ahurhi lucrlu di tinir: fu director ș-profesor la școala româneascâ di Crushuva, profesor la lițeulu românescu di Ianina, la lițeulu românescu di Bituli ș-inspector școlar ti vilaetili, ți ira atumțea sum turțâ. ț Di nispetea câ ira un bun politican ș-u ștea ghini limba ânturțeascâ agiumsi senator di Istambul tu anlu 1908 și ministru a lucrâlor publiți tu anlu 1912 tu guvernul a Gionilor Turțâ. Tu anlu 1913, simnâ di partea a chivernisi ânturțeascâ Tratatul di Irini di Londra. Dupu prota alumtâ mondialâ easti dus s-bâneadzâ tu Romanii iu u-mbrâțatâ cariera di publicistu și scriitor. Nâs bâgâ thimel’i la multi revisti ș-gazeti armânești și colaborâ ș-la multi alti. Scoasi Sârunâ prota gazetâ armâneascâ “Deșteptarea” tu anlu 1908. Publicâ avdzâtili “Paravuli” prota tu revistili a chirolui. Tachi Papahagi âl’i scoasi “Pârâvuliili” tu volum tu 1935, tu colecția “Biblioteca Naționalâ a Aromânilor”, ți nâs u ndridzea, dupâ ți tut el avea tipusitâ nâscânti di aesti pârâvuli nica dit 1922 tu cunuscuta a lui “Antologhia Armâneascâ”.
Ama ți suntu aesti “Pârâvuli” ? Nâscânti isturii șcurti ti arâdeari, scriirati tu stihuri, cai primitusescu cu mari hazi fapti dit bana a armâñilor di vâr chiro ș-tu cai autorlu ș-arâdi di cusururli a armâñilor: alâvdari, șcl’inciami, pirifanie multâ, glârimi, ș-alti ahtari. Di altâ parti ama, avem ș-altâ soi di pârâvulii, tu cai humoristul a nostru scoati tu migdani yitsrâl’ia a armânlui andicrâ ațel’i cu cai bânedzâ deadun: arbineși, turțâ, ghifțâ, greț, vâryari, șa.Nu suntu alâsati nânaparti niți cu nâscânti di hulii a lor, nâscânțâ prefțâ nu para tiñisiț ș-mulțâ, mulțâ alțâ. Cum șicâili suntu multu pi chefea a armâñilor pârâvuliili al Batzaria cunuscurâ unâ mari arâspândeari tu comunitâțli armânești, iu urdinarâ ma mult pi cali oralâ, câțe mash puțân chiro armânil’i puturâ s-anveațâ la școlâ ti scriitorl’i a lor. Nicolae Batzaria scriirâ ș-prozâ, ma mult pi româneaști, ama ș-pi armâneaști: schiți, isturii ți armasirâ arâspânditi tu gazetili românești ți li cumândusi, icâ la cai scriirâ. Ari scriiratâ ș-literaturâ ti ficiuriț ș-cumândusi revistili românești “Dimineața copiilor”, ș- “Universul copiilor” iu simnâ cu pseudonimlu Moș Nae ș-cu pesudonimi cum Ali Baba, Dinu Pivnicieru, N. Macedoneanu. Easti pârintili a personajlui Haplea, soie bunâ cu Pacala, ica Nastradin Hogea. Prozâ șcurtâ, isturiili ica romanili scriirati pi româneaști suntu interesanti maxus trâ lumea ș-bana balcanicâ și li pictureaști cu mari mâsturlâchi.
Nai ma cunuscuta ș-vruta opera al Nicolae Batzaria armân “Pârâvuliili” iu iasi nai ma ghini tu migdani harea a lui di scriitor ș-cu cai amintâ un loc di mari tiñie tu literatura armâneascâ. Prota versiuni pi româneaști a “Pârâvuliilor” u deadi Hristu Candroveanu tu antologhia “Un veac de poezie aromânâ” tsi iși București tu anlu 1985. La pușân chiro dupâ și comuniștil’i u loara puterea tu Românie, Nicolae Batzaria fu ancl’is ca eara contra a lor. Muri tu ahapsi tu 20 di brumar 1953, dupu unâ banâ di lucru nicurmat ș-di alâgari prit tutâ Peninsula Balcanicâ ti fara armâneascâ. Tu anlu 1971 iși București un dhiscu cu poezii armâneaști, pi cai Matilda Caragiu Marioțeanu, academicienâ, u spuni pârâvulia “Nu s-arâdi armânlu”. Editura “Cartea Aromânâ” u dișchl’isi seria a tipuserlor a l’ei tu anlu 1989 cu unâ reeditari a “Pârâvuliilor” al Nicolae Batzaria, ca unâ pricunușteari a popularitatil’ei a aiștor. Tu anlu 2003, iși Bucureșt un CD pi cai actorlu ș-reghizorlu Toma Eanache spuni cu mari hazi nai ma cunuscutili di aesti pârâvulii. Multu bun cunuscâtor a limbâl’ei armâneascâ ș-a suflitlui armânescu, Nicolae Batzaria yilipseaști lumea armâneascâ antreagâ, fârâ sâ-l’i ascapâ tsiva dit pezâ, arâslu shi șicâili a l’ei. Ași cum scriirâ Nick Balamaci pi frândza di internet iu zburâști ti Nicolae Batzaia: “Unâ culturâ ți nu poati sâ s-alâxeascâ, nu poati s-armânâ tu banâ tu aestâ lumi ayunisitâ. Nicolae Batzaria easti un scriitor cai feați pidimo s-u ascapâ di la chireari veacl’ia a noastrâ adeti adrânda șicai cu ea”. Vram s-avdizem câ opera al Nicolae Batzaria, cu mușuteața, cu limba curatâ armâneascâ, cu stilul a lui ecselent, easti unâ școlâ mari ti tiniriâ scriitor și poeț armâñi.
Andon Kristo
Prilucrarea, Kompiuter: Ergi Dimo (Qosja)
