În fiecare weekend este difuzată emisiunea intitulată: „Tradiție și cultură aromână”.
Emisiunea este difuzată în fiecare sâmbătă la ora 19.00 pe valurile radiodifuzorului public din„RTSH Gjirokastra”.
Aceasta emisiune este redifuzata duminică la ora 12.30. Programul durează 60 de minute și se concentrează pe zona minorităților aromâne în domeniul tradiției, culturii etc.
Pentru a urmări „RTSH Gjirokastra” puteți descărca aplicația RTSH ACUM din Play Store.
Sau puteți vizita site-ul: https://tv.rtsh.al/kanalet/rtsh-gjirokastra
Autorul emisiunii este Mr. Dhimitër Basho.
Găsiți mai jos conversația noastră:
Domnul Basho, cum a-ți început colaborarea cu „RTSH Gjirokastra”?
DH: BASHO: „Am sa încep de la început, de când s-a făcut primul pas, în 1992 au venit din Tirana din toate țările: din România, Grecia, din Macedonia, vlahii din Albania etc.
A fost frumos, pentru prima dată s-a vorbit despre limba noastră. De atunci acest lucru a rămas in tăcere.
Am făcut și eu parte din acea întâlnire, a fost o ocazie foarte frumoasă.
Mai târziu au venit de la Institutiile Europei, au venit în 2003 și au întrebat toate asociațiile participante, era Kristo Goxhi și nu știu câte asociații existau, ce statut doriți să dețineți: etno-cultural, cultural, doar pentru a vorbi etc.
Unii oameni cheie ai asociației, nu au acceptat-o, au spus că suntem cu limba albaneză, chiar au sabotat oarecum munca celor din Europa care veniseră în mod specific ce statut vrem să menținem noi, vlahii.
Mai multe eforturi ale intelectualilor vlahi de la tatăl tău cu privire la problema limbii și a graiului și, cu multe eforturi chiar și cu principalele instanțe ale guvernului până la primul ministru, a fost luată decizia de a deschide un program pentru a vorbi limba noastră.
Printre cei mai importanți fiind: Thoma Binjaku, Pano Bakalli, Valentin Mustaka, Thoma Musha, Aleks Semeu, Ziso Basho, Andon Kristo, Spiro Poci etc.
Emisiunea a inceput în 2018 pe 18 februarie și acesta este al patrulea an în care oferim acest program în limba noastră. Gjirokastra TV a fost, de asemenea, foarte preocupat.
Doamna directoare a televiziunii de la acea vreme, Silvana Lule, era foarte preocupată, ne-a ajutat foarte mult, ne-a felicitat pentru “Un drum bun”! Ne-a dat cameramanul, editorul cu care să lucrăm, se numește Skënder Cingu etc. Așa că am început emisinuea în limba noastră.
Eu prezint acest program dar nu e l- am cerut. Cei care mi-au propus au fost: Valentin Mustaka, Aleks Semeu, Thoma Musha.
Mi s-a spus “Dumneavoastră vei fi care că il vei conduce”. Am acceptat-o propunerea pentru că îmi iubesc identitatea, cea a vlahilor.
Am început-o fără niciun interes material, în primul și al doilea an mai ales, fără niciun interes material deloc. Ca să fiu sincer, am cheltuit și din economia mea.
Cum a fost primită emisiunea de câtre public?
DH: BASHO: „Programul a fost bine primit în general, mulți oameni m-au sunat, mi-au scris mesaje, l-au primit foarte bine. Pentru prima dată în istoria noastră a vlahilor suntem o comunitate care a suferit și am fost lovit de regimul comunist.
Directorul general al RTSH, Thoma Gëllçi, a avut, de asemenea, o întâlnire aici la Gjirokastra cu toate minoritățile.
Ne-a promis că ne va ajuta pentru că până acum nu au făcut suficient pentru minorități și că ne vor oferi ceea ce avem nevoie pentru buna desfășurare a spectacolelor, așa că ni s-a spus în acea întâlnire pe care am avut-o cu regizorul. În general, este bine primit
Le place în special muzica, costumele, vechile tradiții, chiar și orice veste pe care o dăm despre identitatea noastră, orice subvenție pe care o primim, orice muncă pe care o facem.
Care au fost cele mai mari dificultăți pe care le-ați avut?
DH: BASHO: „Tot ceea ce începe are propriul său drum, necesitâ curaj, multâ muncă, pasiune. Nu ne lipsesc acestea.
La început nu am avut suficientă experiență. Nici nu am avut o școală mare. Mulți oameni din Gjirokastra m-au oprit și m-au laudat, mai ales pentru muzică, “Nu înțelegem ce spuneți, dar de muzică ne-place”, imi spun. Le plac costumele, tradițiile, obiceiurile, folclorul nostru.
De ce avem nevoie? – Avem nevoie de o cameră de filmat, pentru că nu o avem, pentru că poate cameramanul nu vine la noi într-o zi, așa ca o poate folosi camera singur. Când eram în Grecia, le-am filmat telefonic și le-am transmis, dar să avem o cameră ar fi un lucru bun.
În al doilea rând, aș vrea să am un cameraman care știe limba noastră, pentru că ar fi înțeles mai bine programul.
În ceea ce privește ajutorul acordat nouă. Sincer să fiu, nimeni nu ne-a ajutat, oamenii își văd de problemele lor. Din punct de vedere moral, da, am avut mult sprijin, oamenii ne apreceiază.
Acesta este nucleul identității noastre: suntem oameni de pace, nu vrem probleme, vrem numai binele oamenilor, al popoarelor, al locurilor oriunde ne aflăm. Suntem oameni pozitivi.
Pentru cititorii noștri, cine este Dl. Dhimitër Basho?
DH: BASHO: „Nu sunt un om care nu ia de la toată lumea, sunt un om simplu. Îl primesc și de la un copil. Accept totul. Accept lucrurile bune, dar am acceptat și criticile atunci când au fost corecte.
Am început să lucrez când aveam 12 ani, tatăl meu a fost arestat, el avea 38 de ani când l-au luat, anchetatorul a lucrat doi ani și, ca urmare, nu putem găsi rămășițele nici astăzi. Sunt o persoană care prețuiește lucrurile cu realism, cu logică, nu mă sprijin pe niciun fan.
Spun ceea ce cred în ochi. Chiar și în vremea comunismului, deși am plecat capul am spus ce cred.
Doriți sa transmiteți vreun mesaj publicului larg?
DH: BASHO: „Mesajul meu este: oriunde s-ar afla vlahii, în Albania, în Grecia, în Macedonia etc., să nu uităm limba noastră. Așa cum ne-a spus Papa Llambro: „cine uită limba este un blestem”.
Emisiunea în limba noastră să continue.
Vrem ca vlahii de pretutindeni să ne susțină moral. Dacă au materiale care indică muzica noastră, tradițiile noastre, vechile noastre obiceiuri, va rog sa ni-le trimiteți. Dacă nu sunt menționațe, vor fi uitați. Costumele, muzica și limbajul trebuie menționate pentru a nu fi uitate.
Mulțumesc!”.
