Hiu multu tiñisitu ți ma dau aistă intervistă alu portalu  avoastru și va urăscu suxesi ntru aistu lucru cu mulu valoră ți u aveaț nchistș cu multu preucupari.Tu clipu di ază a armăñiloru suntu ipotisori multu disculi și complexi. Eu nu hiu loată cu studieari demkgrafiți nu hiu copetentu s-dau minduiri așteasi, ma fa s-zburăscu ti soia a armăñiloru ți au băneata fără di aruiri ca cum au fută Moscopula, Grabuva, Lunca, Nicea, Șipsca ect.  Aisti visuri au fută tu seculi 17-18-ț căsăbài. Ahăt di-averu esti aistă căt marľi zografăñ frațsľi Patru(Cetiri) ľi apuchirusea cu semnu „Ioan Cetiri dit căsăbău Grabuva”.

Mini nu ľeau pisupăr s-dau minduiri ti ambunedzari a activitetlui al comunitetu, potu s-dau mutrita a mea ti lucrara a nvătearľei a limbiľei anoastră, ali cilistisira a oañiloru știuț ti creari operi căt cama agiumti ntru poezii și tu proză. Autorľi ți au scoasă pi armăna tu arbinișii suntu pătsăñ.Aișț suntu dau soi di creatori: ațeľi ți scriescu pi arbinesa cu temili a babiľei di armăñ; alanțľi ți scriescu pi armăna. Autorľi țsi scriescu pi armăna suntu pătăñ tu Arbinișii, protlu cu operi multu agiumti esti Ilia Koloña( nu băneadz), dapoia suntu Spiru Fuchi, Socol Bașo, Dhimo Tarușa, mini și alț. Tu aistă padi lipseaști s-scriămu cu limba anoastră standartă ca cum ni nvațu limbuitorľi anoșts: Matilda Caragij, Vasil Barba,  Apostol N.Caciuperi, Iancu Balsmaci, Nikolae Saramandru și etimologľi mari Tachi Paoahagi, Tiberius Cunia e ect.

Nomuri ți esti apruvat dit Cuvendu ali Arbinișii ti minorități suntu multu  buni și multu ndreapti. Minduescu că nu au inșiti sum nomuri și ordonili ti ľi aplicari.

Grabuva ică Greava cum ľi u ncľemu bănătorľi a ľei, – străvecľi hoară armănească dit Arbinişia di ază, ţi s-află tru sudu-estu dit regionlu a Grămşlui şi ntru a dipunerľei a muntlui Valamari.  Cănăscută ca ună cătichisită străvecľi, ntru a neamsiľei eti şi ari fută ună pulitie ţi agiumsi thimitoasa şi lilicisira a ľei ntru idyiu chirou cu Muscopulea(sec. XVII-XVIII).Bănătorľi a ľei continueascu s-greascu pri limba armănească şi astădz. Eľă ľi ţănu ninga tradiţili a loru ti lucrara a lăniľei, lemlui, a cheatrului şi a zănăţiloru alanti, ca prefesionişti di-averu. După spunearli a auşaţilui ea s-bănea di pisti doispărdzaţ ñiľi di inşi, şi căt ori s-aspărdzea Moscopulea, s-umplea năpoi di ea. Băneara a bănătorloru a ľei s-organizea cu multu măhălăi ncľimati dupăa pronumiloru. Aşiţ area: cănutolarľi, buzolarľi, veruşlarľi, bardholarľi, nişkolarľi, catolarľi, tololarľi(incă priftañiľi), cotolarľi, truşolarľi, ghiocolarľi, maralarľi(incă ndinolarľi), gugiolarľi, cuciolarľi, paciolarľi, piolarľi, stefolarľi, paciolarľi, sotirlarľi, goriţaľi, thanolarľi ect. Horea s-mparţ di a treloru arăi: a Duşlui, a Valamariľei şi di ma ñclu a Belului. Pisti eľi s-ntreţi cu punţi di chetru(cu chemer), ţi sunt şi astădz. Treli Punţ incă punta a Duşlui şi aţea di Neamsea suntu rănit, ncăt Puntea a Gurľei esti năpoi mproastă . Vecľoasa s-spuni cu pisti ţinţpărdzaţ di bisearţi. Suntu mproasti singur dau: 1. Catedrala a Yinicoliľei; 2. Biserca Ambăr incă a Stăviniriľei şi alantăli sunt răniti, ca: 1. San-Costadinlu ; 2. ali-Iorghi, incă biserca di la Cruţă ect. Cu punţăli(trei), moarăli(şasi), dăştealăli(trei), şărăli(dau), cu sculii nga më të vjetra t( nënti area pri greţeaşti şi dupë a indipendeţiľei pri arbiniseaşti şi rumăneşti păn la 1939-ţľei), şuţati a zănăţiloru şi băneari ca di pultie. Bănătorľi a ľei sunt tuţ criştiñ, ortodoxi. Di cum spunu ma auşeaţiľi ntru ea s-fiţea păzari, ună oară tru siptămănă(ñercura). Din a soiloru a grabovianloru au inşt oamñă cănăscuţ tru Arbinişi şi aľiura: tru Rumanii, Andrea Şaguna, Adrea Şaguna hiľiu di părinţ grabuveañ, episcoplu a Transilvaniľei( sec. XIX); tru Arbinişii, pictorľi grabuveañ fraţiľi Cetiri(Patru = Katro) ţi au zugrafat pist ună ñiľi di biserţi dit Curceaua, Vălarda, Avlona, Muzechea păn tru Ñoxa şi ma cănăscutlu di năş area Ioan Cetrirlu( sec. XIX). Cu aişţi zugrafăñ s-ncľisi tradiţia a zugrafirjei a afresclui tru Arbinişii. 

Un altu  grabueanu ți ari ndriptată tu Vurgării ca presidentu suțeata patriotică “Durință ” Lazar Ianko şi niagșrșita hiľia a lui, Evanghelia Lazar Grabova ţi agiumsi ca ună zugrafă famoază ți ľi u ncľimară “ Picaslu cu fustani”  incăt aistă soi ideaşti năpoi cu pronuma “Sotiri”. 

Prefesorlu a Universitetlui di Trana şeflu a Catedriľei Electronic, di cu formira a ľei, niagărşitlu Nicola Bardhi ect. Lupseaşti s-şti că grabuveñiľi suntu contributor ca mastri ti scularea a casilor, a palăţilor, a fabriţilor şi combinaţiloru tru ntreagă Arbinişii: cu nănti şi după a Doľei Alumti a Lumiľei. 

Ază Grabuva s-băneadzi di pisti şasidzăţ di casi, tuţ arămăñ. Aistu comunitetu va agiuteari di statlu ti multu hăľiuri, ma ntănia esti nndridzera a caliľei automobiliscă ta s-sculăscu hoteluri și buitin ti aștipteari turisti la tuti anotimpuri. Aco unntu conditili prefekti ti crișteara a turizmlui di munnti. Singur cala lipseaști și după bnătorľi lucurtori a lei ľi scolu amienturli ca cum suntu sculeat Moscopula.  Esti sculat și funcsionedză un hotelu turisticu dit donulu Todi Buzo ţi s-frecuentaşti mulţ turişti di-tu Arbinişii şi xeñi. Ti aistă cătichisită vleacľi a armăñilor ari ti spuneari multu, ma ațeľi ți vor s-știu ma multu buneațľi, natura și visuri mușeati a ľei, eu ľi am spusă cu multu emoțion ntru carta a mea “Boați ți strigă”.

PËRGJIGJU

Ju lutemi shkruani komentin tuaj!
Ju lutem shkruani emrin tuaj këtu