Dimneatsa, soarâ da sh-cu lunjina a lui di flurii zdrudeashti itsivrei, ninti mâl’elili a muntsâlor cama analti dapoea anarga-anarga dzenili, mal’ealili di oarghir, val’iurâ sh-livâdzli. Elu caftâ s-dishteaptâ din somnu a noaptil’ei tuts atsel’i tsi dzua neau l’i caftâ la lucri.

Prota tsi stâv­rseaht sânt picurarja tsi ar sâlghitâ tutiputa, câ vrea tsi eali s-pascâ iarba latâ di  bruma ca di asimi.

Tu uboru a casil’ei elu saluteashti cu nvesta neau cai ari arnita uboru shi calea, sh-tora s-toarâ nuntr ta s-facâ cafea a socârsu shi a soacârl’ei tsi sânt sculats tora dit somnu a noaptil’ei tsi târcu. Soacra bagâ oarâ tsiva pi nveasta  neau ma nu greashti.  Nveasta cu capul nihiamâ apunat, când easi socrul nafoarâ l’i dzâtsi a soacârsa hâbarea bunâ, hâbarea cai mizi u ashteaptâ, câ tu truplu a l’ei ari ahurhitâ unâ banâ neau. Soacra tsi s-pari canda va s-azboarâ di harau, u bashâ nveasta neau, u plâcârseashti ta s-aibâ câshtigâ, s-nu scoalâ greutâts, sha.

Ashâ cu hristuserea a unei mari siharichi  azborâ shi mintueashti. Ninti  l’iu spuni hâbarea hâroasâ a burbasu. Tora el’i doil’iâ  ved câ cum nipotul icâ nipoata a lor creashti itsi dzuâ  shi el’i va s-aibâ haristesea s-hibâ pap sh-dadâ, va s-tsânâ mbratsâ njeara a njeariljei.

Anarga ahurhestu lucrili ti ashtiptari natul.

Prota nchiseashti lucrul soacra, cai u ari latâ lâna di vearea tu apa caldâ dit râu, u ari scrâmânatâ, sh-când l’iea hâbarea hâroasâ, ahurheashti su lucradzâ ninti tu cheptinj, shi u toartsi cu vrearea cama mari. Ea u shti ghini tsi vra si facâ: toati, nfashili vra s-hibâ albi dau pal’iur mâr, dau pâl’iu njits, dapoea alanti, ori-or ti mushutsâri  la  târtsea un biirush arosh, icâ mash di câtâ cap.  A nveastil’ei soacra l’i dzâtsi s-lucradzâ cu cârlidzli shapca, pâpucili, shi nveasta câti or ahurheashti icâ bitiseashti carligul, nl’iseashti sh-veadi câ cum va s-hiba  natul, brun ca tatâsul ica  biond cu ocl’iâ albastri ca nâsâ (ea l’i ari ocl’iâ ahântu albastri cât spar canda sânt arupts din tser).

Lucradzâ shi ntsasâ nl’isuri shi ndau di nâsi l’i  spuni a burbasu, cai tora spari cama mâritu, va s-tsânâ fumeljea nau shi va s-hiba tatâ. Dapoea nveasta chindiseashti condzli, cocili, li fatsi sh-cu grep mârdzinjli. Fatsi shi pâpuciâ, bluzi, ,sha. Toati di lânâ alba shi moali.

Trec anarga-anarga nau mesh  shi l’ini  tu banâ natul, nchirdiserea ali ndrul’iunati neau.  N-casâ s-câlisestu oaspits, shi sots ti l’iurtia a natului, dicara ar tarcutâ  patrudzâts di dzâli.

Socra ari avutâ câshtiga tsi nveasta s-nu bagâ nicâ mânjli tu apâ aesti 40 di dzâli. Dapoea u dutsi nveasta s-l’ea ruciânjli tu bisericâ. Atsa dzuâ nvesta di la biserricâ nu s-turnâ la casa a l’ei ma la casa a printslor, cai alantâ dimneatsâ u nchisea sh-cu dhori.

S-mintuestu tora sh-ti bagari numa a natului. Ti pâtidzari eastu nunul. Numai di multi ori eastri atsa al pap, ali dadi, ali mai, ica a papul ali mai. Pâtsidzarea s-fatsi la bisericâ, l’iu  s-i adunâ toata fisea, shi dupu pâtidzari sta pi prândzu, l’iu cântâ, gioacâ cu toatâ harau.

Anjl’ia trec ca apa, creshti feata ica ficiorul cu numa mushata di sâmts bâgatâ di nunul , cai easti oaspili cama di aproapea . Elu l’ini multi ori a casâ, ntrabâ shi ari câshtigâ ti ficiorul icâ feata tsi ari pâtidzatâ, cai sânt ca fumel’ea a lui.

Nunul icâ nuna, spuni dau aspecti a banâl’ei a armânjlor: – prota, nunul poati s-hibâ burbat icâ mul’eari. -A davlea: si avdadzi un oaspi ali fumel’i shi un apârâtor a njitslor. Aestâ va s-dzâcâ câ njitsjâ s-apârâ dauâ ori.

Cu vrerea mari ti nvitsari, feata icâ ficiorul nedzi la shcolâ, iu nviatsâ educatsia shi profesionul a lor, ti banâ.

Când feata l’ini pi vrâstea mushatâ, când fatsili l’i arushâstu ca meari aroshi, icâ ca roidhâ, ahurhieshti sh-haru ma shi mintuerea.  Ficiorja tsi ar loatâ izinea a printslor sânt gati ti sculari fumel’ea a lor.

Mama, sh-ma mult dada ahurheashti s-mintueascâ sh-ti bana nauâ a featil’ei, ta atsa aesti nchisestu s-facâ anarga-anarga paia. Mama, cai u shti ca tsi vra ti nchiseari nveasta, mintueashti ghini, nu mash ti paia ca aveari, ma sh-ca adutseari a-minti di bana-di-anda featâ.

Ti fitseari paia, ea ari faptâ etimâ lâna, u scraminâ,, u fatsi tu cheptini, ahurheashti s-u toarcâ pi noaptsli lundz di iarâ. Spari canda hiru di lânâ tsi si adunâ pi fus nu ari bitiseari, ashâ cum nu ar bitiseari shi mintuerâ a featil’ei nauâ. Deadun cu feta di 17  di anj, mama moalja urdzâturea ti fitseari chilinj, cuverts, patru vilendzi, ciordz, pârpodz, bluzi, fustânj  cu cârlidzi icâ tu râzboiu. Lucrâ s-fac etimi di toamna, ta cânds-vinâ iara si ntsasâ tu râzboiu.

Davli, mama shi feata, aru alepatâ shi modelul ali chilimi. Pi aestu model feata lucradzâ, mintueashti, cântâ, sh-mânjli tut lucradzâ. Mama nedzi ori-or la nâsâ shi l’i alavdâ lucrul, u nveatsâ.

Unâ dzuâ mama l’i dzâtsi câ ar vinitâ s-u caftâ ti nveastâ. A l’ei inima l’i avdapsi bâterea.

Ea nu shti cai easti gionili a l’ei, ma inima l’i vrea s-hiba ashâ cum u ari mintuitâ cânda s-nvisea ti nâs. Ahorea di mushat ea vra s-viba lucrator, dishtiptat, gioni.

Toamna cu toati bunetsli easti anotimpu cama bun ti numtâ.  Lucrili ti numtâ ahurhiestu di când s-curmâ dzua ali numti, vârâ 2-3 mesh ninti.  N-casâ ahurhiestu ndridzerâ, larea, darea, chischineatsa. Stâmâna ali numti. Burbatsjâ ar tal’eatâ lemnili shi ar bâgatâ semnu pi njel’iâ cai va s-tail’iâ ti numtâ, si l’i frigâ pi sulâ tu livadi, aproapea di casâ.

Mul’erâ fac etimâ pânea cu simitsâ. Gioia toati lucrili ar bitisitâ, casa easti ashtâratâ cu chilinjli cama buni, cu cuvertsli cama mushati, cu câl’iurâ cama neali, cu perdzli neali sh-toati alanti. Di dimneatsa sânt pitricuti acl’imârâ shi ar pitricutâ la tuts oaspitsja câ la sâhatea 17 s-bagâ si acatsâ simitsa. Uboru si-umpli  mplin di mul’er cai sânt alicsiti mult mushati. Eali  cunduisiti di doamna a casil’ei intrâ tu udâ, s-chirisestu prota cu zaharets shi licheri, dapoea nvesta din casâ icâ domna ali casi, adutsi unâ pândzâ alba, unâ cheatrâ, 2-3 ciocuri shi simitsli. Prota s-câliseashti s-li frângâ simitsli (chichera) un ficior cai l’i ari doija prints, ancâ mul’erâ ahurhiestu s-cântâ:

            Chichera sinj ti fac mini,

            S-vinj aestâ searâ, s-vinj,

            Câ va s-fitsem pâni albâ,

            Câ avem numta di featâ !

Pi aradâ frângu chichera tuts atsel’i tsi sânt tu udâ, sum melodia a cântislor di numtâ, shi cu urarea „ Si nchirdiseastâ !”

Dupu aestâ chichera frâmtâ s-bagâ tu dau vazuri di chelchi: unâ ti nveastâ shi unâ ti dziniri, si anvileshti cu vilendz di lânâ shi s-veaghiâ toatâ noaptea ta s-nu si vearsâ. Di cara l’ini ea s-i ashterâ shi si acatsâ aloatul ti tutâ pânea. Dimniatsa cirapul easti etim ti cutseari pânea ali numti, cu vârâ dzatsi tipsii cu pânea vinitâ, stulusitâ cu mushutets pi nâsi, s-cocu shi sânt etimi ti dzua ali numti.

Di partea a featil’ei s-fatsi shi unâ pâni ahorea, culacu,ti dzinirâ. Ancâ di alantâ parti la dzinirâ, soacra fatsi ti nveastâ dau pânj, tsi când ea s-vinâ a casâ, davli va li tsânâ sum-soarâ.

Când nvesta sh-dzinirâ sânt aproapea tut goia s-l’ea sh-paia.

Ia shi dzua ali numti: Dumânica anghiu dimniatsa feata-nveastâ s-fatsi etimâ. Ea u stuluseashti unâ nveastâ icâ unâ mul’eari cai poati s-u stuluseastâ. Ashâ stulusitâ, cu harau tu inimâ ea sta tu cohiu a l’ei  ti tinjiseari oapsitsjâ. La ushâ l’ini tatâl, moment tsi nu easti lishor s-i tracâ. Elu l’ini s-i l’i da ruciânjli a fetil’ei a lui anda l’i da apâ tu palma di mânâ, u bashâ feata pi frâmti shi si stradzi cu dor shi harau. Dapoea intrâ mama, un moment tsi mult ti cârteashti. Tora feta adutsi a-minti tutâ bana di-anda-featâ, tuti zburârâ intimi cu mama a l’ei, tuti dimândârâ tsi l’i ari datâ mama, shi lacrimâ, lacrimadzâ davli. Ma ritul continueashti, sh-mama l’i da a l’ei ruciânjli, ashâ cum l’iu deadi shi tatâl. Dupu aestâ intrâ fratili shi sorea a l’ei, cai dupu aestâ dzuâ nu va s-u aibâ sorea a lor n-casâ, nu va si avdâ boatsea a l’ei pit casâ.

Ia shi monemtul alant: si avdi canticlu:

            Ti ashtepatâ machina la giadei,

            Moj meru cu lizeati,

            Dzâl’i  a mamiei stai cu sânâtati

            Moj meru cu lizeati……….

Vinirâ crushtiâ !

Omlu dit soni a cruscrâor easti dzinirâ. Cama mushatu, cama nou, cama emotsionantu.

El’i intrâ tu udâ un câti un, l’i chirisestu, ancâ un ficior njic l’i da a nvestil’ei unâ buchetâ di lilici, ancâ nunul a dzinirlui l’i alicseascâ tsruhli a nveastil’ei. Tu trsuhli tsi scoasi ea bagâ un prâ ti nunul.  A nvestil’ei l’i bagâ di-gushâ un semn di flurii.

Cruscârjâ esu prota tu ubor. A nvestil’ei  mama l’i da dimândari dit soni. Fratili shi lalâsu scot nveasta di n-casâ pân tu ubor, shi aoa bitiseashti  obligatsia a lor, tora di brats nveasta u l’ea dzinirâ, shi nunul a lui.

Crushtjâ, sum melodia mushatâ a cântitslor di burbats icâ di mul’ear, scapirâ trei ori dufechea.

Cânticlu: Calea ambarâ featâ.

                Tini s-ti fats bunâ……..

continueashti pana tu soni tseremonia a numtil’ei la casa ali feati.

Tut tu aest chiro casa cama hârisitâ easti atsa a dzinirlui, cai ari dishchisâ usha pi dau canati.

Dinintea tsi s-neagâ la casâ, nveasta s-dutsi la bisericâ, cu nâsh easti sh-nunul shi alants oaminj, Aclo s-bagâ câruna. Preftu cântâ mistirl’iu  ashtilui evenimentu. Dapoea nchisestu câtâ a casâ.

Vini nveasta, nveasta !

Sh-cânticlu easti etim:

            Nveastâ l’iu bagash cicoarâ

            Ia aclo sâ-ts cadâ dintsjâ

            Dintsjâ sh-miselili

            Oasili shi mirdzelili…..

Soacra ashterâ cântroarâ unâ pândzâ albâ pi cai va s-calcâ nveasta, nora a ficiorlui. Ari faptâ etimâ filigeanea di njeari, shi dicara u bashâ shi l’i oarâ „Ghini vinish !” l’i aundzi dzeditli cu njeari shi trei ori fatsi crutsi pi usha a casil’ei. Nvesta treatsi la cohiul a udalui a l’ei, tora ea u veadi dzinirâ ca omul cama aproapea di aoa.

Cu nveasta ari vinitâ shi un om di a l’ei, fratâsu icâ lalâsu. Elu aoa s-tinjiseashti ca singur cruscru tu aestâ harau.

Dzâlili, stimânjli, meshjâ  trec shi dumnidzâ mari l’i hârâsi cu natul a lor.  Tut când ndurl’iunatea neau ari bana a l’ei, printsjâ a lor aushâstu dzuâ di dzuâ. Shi el’i mintimenjl’â aushats, ved tora câ cum crescu nipotsjâ a lor shi lâ caft s-lâ da unâ cupâ di apâ icâ unâ cafei. Aushjâ l’ea orili shi esu tu ubor , icâ la turâshti cu aushjâ a hoarljei ta sâ zburâstâ shi s-aducâ a-minti chirolu di ma ninti, icâ s-lâ da a cama noilu vârâ nvitsari ti bana icâ ti lucr.

Unâ dzuâ bana a lor bitiseashti shi fisea, ficior, feati nipots, tuts oaminjl’â vruts a lor s-i adunâ di lâ fac adetsli dit soni. Burbats sh-mul’ier l’i sta la cap, canda ved câ cum si aplicâ unâ banâ. Atsel’i tsi intrâ la ushâ fac crutsea, u bashâ pi frâmti , pi mânj, shi si apunâ di dispârtsari ti totâna. La cap sta featili, ficiorjâ shi nveastili.

Tu soni preftu l’ini a casâ ti dhiviseari  ti rugaciuni tsi dumnidzâ s-ju aproachâ suflitul tu paradis shi sâ l’i hârdzeascâ mârtiili ashtilui om di Dumnidzâ. Tuoati aesti s-fac sum lunjina a  tserlor apreasi. Di aoa trupul a mortului s-dutsi la bisericâ, sh-di aclo la murmints di câtâ soari. Pi murmintul a lui sta unâ crutsi.

Ori-or nipotsjâ sh-nipoatili negu la murmintul a pâpânjlor cu buchetâ di lilici, li baga la cap anda si apunâ cu respctu shi aprindu tsear cu tinjiseari. Di cara fac aest semn di adutseari a-minti, el’i s-toarâ cata a-casâ., si agioacâ pit livadi, adunâ liliceâ di toati soili, sh-li tsân ta s-li ducâ la dascala a lor dimniatsa!

Tinjisiti surâr armâni,

Ca dascalâ vâ dzâc câ spunerâ a adetslor tsi lâ fitsem a elevilor, sânt nai ma marea educatsie, ma maera nvitsari, cai nu poati si nveatsâ nitsi di vârâ carti.

Adetsli a noastri di armanj crishtinj ortodocshi, sânt cu ruciânjli al Dumnidzâ.

Tu fumel’ea a noastrâ, deadun cu laptili tsi l’i ntricâm, va s-lâ dâm shi aesti nvitsâr ali fumel’i.

Vâ multumescu !

Enceleda Kristo (Dimo ) 

Elbasan, Albania

August 2004  

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.