U nchisescu aestâ scrisoarâ cu dzitserea a unui schientific britanic. Aestu easti Arnold Tojnbi. Namisa di davli alumti dit lumi, Tojnbi ahurhieashti cu editarea a operiei a lui voluminozâ “A Study of History”, opera tsi adusi sensatsion cu dimensionuri ti ntragâ lumea.
Arnold Tojnbi nu ira istorian. Ira sotsiolog, shi poati, di aestâ nispeti ari avutâ unâ distantsâ câtâ ufiliserea descripitvâ a lundzeilor shi a personalitâtslor istorichi.
Tojnbi ufiliseashti unâ altâ soi di aprucheari, aprucheari la cai isturia a unâ-ei natsionaliteati nu spuni tsiva, ancâ nu s-mutreashti catandisea a l’ei en cadru atsil’ei tsi Tojnbi u aleadzi ca domenâ culturalâ, cai s-tindi pit dau dimensionuri fizichi, sh-aesti sânt tinderea shi chirolu (l’espace et le temps). En acord cu aestâ , anda u mutrim unâ comuniteati concretâ , lipseashti s-u mutrim catandisea a l’ei entrâ unâ comuniteati cama largâ, di nispetea câ, atsa comuniteati, mutritâ mash ea ahorea, en modâ partsialâ, nu ari nitsi unâ achicâseari loghicâ. Mash pit aestâ metodâ, poati s-ni sculâm pisti misticâturea shi poati s-u aduchim shi atsa tsi tu viderea di prota nu ira loghicâ.
Mutritâ di partea ali isturii descriptivâ, isturia a popului aromân poati sâ-sparâ
d-arihina tristâ, s-nu dzitsem shi fârâ umuti. Nimal s-adutsem a-minti Perandoria Otomanâ, chirolu namisa di dauli alumti dit lumi sh-dapoea chirolu a comunizmului..
cai ira unâ periodâ traghicâ…
Tu aestu chiro natsionalitetea aromânâ s-mutreashti di alanti natsionalitâts fârâ consideratâ, sh-cu nâietea ti asimilari a l’ei.
Ma s-u mutrim isturia a aromânilor tu aestâ periodâ di tsintsi seculi, shi ma s-u mutrim pi dupu maniera ali isturii târcutâ descripitvâ, u s-videm câ aestâ isturii tsâ spari fârâ umuti ca tsivilizatsie, cai ari chirutâ tu hândamea fârâ soni a chirolui. Isturia a aromânilor intrâ tu etapa cai, ma s-u mutrim pi dupu Tojnbi, poati su acl’imâm ca realiteati a printsipilui cai el l’i dzâtsi “sfidâ shi râspuns”. Pi dupu Tojnbi, motivlu cai andoapirâ tsi unâ andridzeari sotsialâ si alicseascâ tu un nivel nou, activ, lundzeashti shi ca draclu intrâ tu Universul harmonic al Dumnidzâ. Aestâ adutsi tsi di la situata staticâ s-tracâ tu situata dinamicâ. Traghedia si scoalâ pânâ la nivelul cama analt al anghilu Odin, tu ashtiptarea a alumtil’ei dit soni entrâ puterilor ali Lunjini cu atseli ali Scutidi.
Isturia a popului aromân easti unâ ilustratsie clasicâ atsil’ei tsi Tojnbi u spuni ca “leghea ali compensatsie”.
Tsivilatsieli sânt nâscuti tu situatsie tsi sânt mult greali. Cât ma vartoasâ s-hiba sfida, ahânt ma vartoasâ easti cârterea ti astirtserea atsiei sfidâ. Ghini ma ancâ lundzeashti tsi si astracâ punctul mâtisit ali sfidei loghicâ, ancâ poati s-continueadzâ ma nclo, icâ sfida s-fatsi ahânt greau, cât si alasâ di unâ parti itsi ocazie ali astritseriei a l’ei, vra s-dzâcâ ocazea ali disligarei pozitivâ.
A ari lundzitâ ashâ cu tsivilizatsia aromânâ sum ocupatsia otomanâ shi sum ocupatsia comunizmului?
Tu aestâ operâ Tojnbi spuni sh-ti Suliotsiâ, cai ar pututâ s-bâneadzâ mash anda s-haristuseascâ atsa dubla izolatsie, vra s-dzâcâ izolutsia obligatâ ti ambientul negativ fizic shi ali tsivilizatsie. (Aesta poati su lârdzim noi ti multsimea aromânilor).
Cu invazionul Otoman tu Balcan, tsivilizatsia aromânâ intrâ tu unâ situatsie cai Arnold Tojnbi va su spunea ca scara dit soni, atsa tsi para-adutsi aspârdzerea definitivâ a unei tsivilizatsie. Aestâ easti faza când unâ tsivilizatsie, tu aestâ arasti tsivilizatsia aromânâ, u pindzi momentul ali moarti, anda sânt integrats cu dhunâ en cadru a unui stat tsi Tojnbi u a-cl’iamâ “stat universal”, sh-aestu stat universal tu arastea a aromânilor easti Perandoria Otomanâ, dupu nâsâ statili natsionali Balcanits, shi sistemul comunist, ama nu mash elu, cai ma dzâl’iu u tuchirâ etnia aromânâ.
Istoria a aromânilor mutritâ dupu metoda descriptivâ nu da multâ umuti. Pi dupu aestâ metodâ, shi câsachiâ cama lai a popurui a lor, cum ira, ca ti semn, Ali Pashâ Tepelena, l’ea spunerea minciunoasâ a personalitâtslor cu importantsâ natsionalâ. Altâ soi di aestâ, istorigrafia modernâ anda ahurhieashti cu Arnold Tojnbi, u ari dispul’iatâ isturia di minciuni cu atsa tsi easti pi surfatsâ shi l’i easti turnatâ ti disligarea a procesilor tu substantsâ. Tu aestâ lunjinâ sh-isturia a aromânilor l’ea unâ videari dip nauâ shi optimistâ, cum tu interpretarea a lundzerilor tsi ar târcutâ, ashâ sh-ti paraviderea atsilor tsi s-ashteaptâ s-lundzeascâ.
Andon Hristo
Ergi Dimo (Qosja)
